Aproape jumătate de milion de credincioşi, veniţi de peste mări şi zări, au luat binecuvântarea Papei.
“Vin între voi ca să mergem împreună”, ne-a anunţat din timp Papa Francisc.
Sub ameninţarea furtunilor, Bucureştiul s-a îmbrăcat vineri, 31 mai, în straie de sărbătoare. La aeroport, sute de tineri au venit să-l întâmpine şi să-l ovaţioneze pe Suveranul Pontif. Ajuns cu o cursă de linie, a fost întâmpinat de preşedintele Klaus Iohannis şi de soţia sa, Carmen, care i-a spus că e fericită că a sosit.
Clerul catolic, cu tichiuţe roz, l-a primit ca pe adevăratul Uns al lui Dumnezeu. Papa a refuzat să i se pupe mâna. Mai mult, a sărutat inelul unui ierarh ortodox, un gest sublim de recunoştinţă pentru Biserica-soră, ortodoxă.
Emoţiile unei prime şi, probabil, ultime întâlniri
Pe drum spre marele oraş, poliţiştii de pe traseu i-au dat onorul. Încă din Piaţa Presei, credincioşii l-au întâmpinat cu urale. “Doar la venirea Regelui am mai trăit aşa o emoţie”, a povestit o riverană din zona Arcului de Triumf.
Maica Francisca, din India, a venit cu surorile sale din mănăstire în faţa Ateneului să-l întâmpine pe Papă. Un tânăr tătic stătea cu fiul pe umeri. Amândoi aveau pelerine de ploaie. Tata mărturiseşte reporterilor că în urmă cu 20 de ani a fost adus şi el de părinţi. A vrut să-i împărtăşească şi copilului său bucuria întâlnirii cu Papa Francisc, probabil cel mai iubit dintre pământeni.
Dacă prima zi a fost una politică, Papa Francisc s-a întâlnit cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Viorica Dăncilă, în maratonul ce a urmat Papa Francisc le-a vorbit românilor despre cultura întâlnirii şi a credinţei care leagă familii şi aduc copiii de departe.
Ce s-a remarcat a fost starea de împăcare între români. Până şi haterii de pe internet ai Bisericii s-au abţinut în a mai face comentarii. Erau copleşiţi de marea de admiraţie, comenta cineva pe Facebook. La Palatul Cotroceni a primit cadouri de la preşedintele Klaus Iohannis. Un şir lung de 17 lucruri cu simbolistici româneşti, plus o minge de fotbal, Papa fiind un înflăcărat suporter al unei echipe din Argentina.
Ca un iezuit convins, a apărut cu o cruce de tinichea la reverenda simplă.
Încă din curtea Palatului Cotroceni a spart regulile de protocol. S-a apropiat de grupul tinerilor, selectaţi bine de SPP, şi i-a binecuvântat. Unul cu ochelari, la vreo 30 de ani, l-a tras de spate pentru a face un selfie cu Papa. Suveranul nu s-a împotrivit. A zâmbit frumos la cadru.
A mers apoi şi la Patriarhie, dar şi la Catedrala Mântuirii Neamului. Acolo, Papa a explicat ce înseamnă pentru el rugăciunea “Tatăl Nostru” şi a îndemnat pe toată lumea să se ierte pe sine, pe cei care le-au greşit, să lase trecutul în urmă, să îmbrăţişeze prezentul şi să aibă încredere în viitor.
Despre cultura întâlnirii şi a binelui
“Cultura întâlnirii ne determină pe noi, creștinii, să trăim miracolul maternității Bisericii care îi caută, îi apără și-i unește pe fiii săi. În Biserică, unde se întâlnesc rituri diferite, atunci când nu au întâietate afilierea personală, propriul grup sau etnia, ci Poporul care îl laudă împreună pe Dumnezeu, se întâmplă lucruri mărețe. Să spunem cu tărie: fericit cel ce crede și are curajul de a crea întâlnire și comuniune”, a spus Papa în cadrul predicii de vineri seară de la Catedrala Sfântul Iosif din Bucureşti.
În ciuda ploii în rafale, bucureştenii l-au ovaţionat îndelung. “Vivat Papa!” s-a auzit pe toate bulevardele centrale. Dronele au fost interzise. Doar sufletele zburau. O comuniune de tandreţe a copleşit mohoreala ploii.
Papa s-a plimbat pe tot traseul cu un Logan, producţie românească. Le-a vorbit românilor cât de frumoşi sunt şi plini de speranţă.
„Probabil că niciun lider al lumii nu a vorbit atât de frumos despre mama România, patria a 20 de milioane, unii răsfiraţi în toate colţurile lumii”, am spus pe una dintre televiziuni în timpul vizitei pascale.
Poate că nu am fost niciodată atât de fericite, povestesc două femei, o mamă şi o fiică, venite de departe și îmbrăcate în ţol popular.
Papa, într-adevăr, a împărţit şi împărtăşit fericire la Bucureşti. Poate de aceea i se spune Prea Fericit. Sanctitate vine de la latinul “inviolabil”, explica un dascăl elevilor veniţi, nu aduşi, ca pe timpuri.
„Problema credinţei e lipsa bucuriei, nu a mijloacelor” – comenta soţiei zicerea Suveranului Pontif un bărbat îmbrăcat la ţol festiv. Au fost, probabil, printre cei 500 de fericiţi posesori de locuri în catedrala romano-catolică.
Urmaşul Apostolului Pavel a subliniat în predică, aşa cum s-a auzit la televizor, că, fără bucurie, oamenii rămân “sclavi” ai propriilor “mâhniri”, iar problema credinţei constă în “lipsa bucuriei”. Suveranul Pontif i-a îndemnat pe români să fie “promotorii culturii întâlnirii”. Programul său a fost unul foarte încărcat în cele trei zile. Un adevărat turnir creştin. Bucureşti-Şumuleu Ciuc, via Târgu-Mureş, Iaşi, Bucureşti, Blaj.
Sute de mii de români şi de maghiari, pe un deal din Harghita
Papa Francisc a ajuns, sâmbătă, la Șumuleu Ciuc, cu întârziere. Coloana Papei a fost încetinită de către Comandamentul Național „Vizita Papei 2019” pentru a putea fi evacuat un microbuz cu copii, coborâţi de pe deal, care au îngheţat de frig, au declarat pentru stiripesurse.ro oficiali ai comitetului interministerial.
Mulţi creştini români şi maghiari s-au rugat pe dealul de la Şumuleu în noaptea venirii Suveranului. Pe un frig de mai era un pic și pornea Hruşcă-n turneu, mulţi au trebuit să apeleze la ajutor medical din cauza crizelor de hipotermie. Peste 78 de cazuri au fost raportate de către medicii destinaţi unei uriaşe aglomerări montane.
Credinţa şi iubirea de Papă i-a făcut, probabil, pe mulţi să reziste frigului şi să nu se gândească la colindele lui Hruşcă, ci doar la luminăţia ce va veni.
Papa Francisc i-a îndemnat pe cei 100.000 de pelerini care au venit la slujba susținută la Șumuleu Ciuc să conviețuiască în pace și să transforme resentimentele în ceva pozitiv. „Să parcurgem căile împăcării ca Maria”, a spus Suveranul Pontif.
Suveranul a spus, în timpul Liturghiei de la Șumuleu Ciuc, județul Harghita, că acest pelerinaj „aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire tradițiilor românești și ungurești deopotrivă, participă la ele și credincioși de alte confesiuni și este simbolul dialogului, al unității și al fraternității, un apel de a recupera mărturiile de credință devenită viață”. A povestit despre cum Dumnezeu a ales-o pe Fecioara Maria pentru a începe revoluţia blândeţii.
Papa a cerut ca: predica să fie tradusă mai întâi în limba română
Papa Francisc a cerut ca predica sa să fie tradusă mai întâi în limba română. Şi-au făcut prezenţa şi premierul României, Viorica Dăncilă, dar şi preşedintele Ungariei, János Áder. Organizatorii declară că la slujbă au fost peste 110.000 de credincioşi.
Papa a oferit pentru sanctuarul creştin un trandafir de aur. Conform preotului Olah Jozsef, trandafirul are 84 de centimetri, e făcut din argint şi aurit cu aur de 24 de karate. Sanctitatea Sa a binecuvântat mai mulţi copii.
De ce se adună an de an credincioşii la Şumuleu?
În anul 1567, conform legendei, secuii catolici din Ciuc şi Gheorgheni au repurtat o victorie asupra trupelor principelui Transilvaniei trecut la protestantism, János Zsigmond, care a vrut ca şi populaţia de aici să treacă la noua credinţă şi a venit cu trupe dinspre Odorhei spre Ciuc.
„România este «grădina Maicii Domnului»”
Bătălia a avut loc pe culmea Tolvajos din Munţii Harghita, loc marcat astăzi cu trei cruci uriaşe din lemn. Apărătorii credinţei au fost conduşi la luptă şi la victorie de către preotul István din Gyergyóalfalu (astăzi poartă numele oficial de Joseni). După ce au înfrânt oastea principelui, s-au dus la biserica din Şumuleu să se închine la statuia Maicii Domnului şi au făgăduit ca în fiecare sâmbătă a Rusaliilor să facă pelerinaj la acest loc sfânt.
150.000 de ieşeni, entuziaşti
Suveranul Pontif a ajuns în cursul serii de sâmbătă la Iaşi. Peste 150.000 de credincioşi au răzbit ploii. Probabil că în istoria “dulşelui târg” n-a mai existat aşa o mare de oameni în admiraţie. O familie de 28 de copii, nepoţi s-a reunit din toate părţile lumii, pentru a fi alături cu prilejul venirii Suveranului Pontif. Mama, care are 72 de ani, era în culmea fericirii. Se împlinea ce prorocea Papa cu acel iniţiatic “împreună”. Doi băieţi ai ei au îmbrăcat straiele preoţeşti şi două fete au intrat la mănăstire. Graţie divină, s-au reunit şi au povestit Sanctităţii Sale fericirea de a fi din nou împreună.
„România este «grădina Maicii Domnului», iar în această întâlnire am putut să-mi dau seama de acest lucru, pentru că ea este o Mamă care cultivă visurile fiilor, care le păzește speranțele, care aduce bucuria în casă. Este o Mamă duioasă și concretă, care are grijă de noi. Voi sunteți comunitatea vie și înfloritoare, plină de speranță, pe care o putem oferi Mamei. Ei să-i consacrăm viitorul tinerilor, al familiilor și al Bisericii”, a spus, la Iași, Suveranul Pontif.
“Credinţa nepieritoare a celor şapte martiri ai bisericii greco-catolice”
La Blaj, aceeaşi mare de oameni, de creştini veniţi din toate colţurile Ardealului. Beatificarea celor şapte sfinţi – Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu – a fost, probabil, cel mai dumnezeiesc gest de compasiune şi o reverenţă faţă de poporul român făcut de Papa Francisc, un iezuit pursânge, dar cu mare priză la public.
De la Bookfest am luat o bijuterie de carte – “Credinţa nepieritoare”, semnată de Lucia Hossu-Longin. Cine vrea să înţeleagă procesul de beatificare a celor şapte se poate lămuri în câteva pagini, scrise cu suflet, de către Lucia Hossu-Longin, o sfredelitoare neîmpăcată în tenebrele trecutului. Cei şapte n-au abdicat de la Biserica lor. Şi azi Papa de la Roma i-a răsplătit. Nu le căutaţi moaştele decât în Cimitirul Săracilor de la Sighetu Marmaţiei!
