O teorie științifică recentă sugerează că, în urmă cu aproximativ 466 de milioane de ani, în perioada Ordoviciană, Pământul ar fi avut un inel similar ca cel al lui Saturn.
Pământul ar fi avut un inel similar ca cel al lui Saturn
În perioada menționată mai sus, foarte mulți meteoriți cădeau pe Pământ, iar cercetătorii au descoperit că majoritatea craterele de impact din acea vreme sunt concentrate aproape de ecuator, potrivit CNN.
Aceasta sugerează că meteoriții care au lovit Pământul ar fi putut proveni dintr-un inel stâncos care înconjura planeta, o ipoteză care ar putea explica atât impactul propriu-zis, cât și un eveniment climatic neclar din acea perioadă – o perioadă de răcire globală severă.
CITEȘTE ȘI – Oamenii de știință spun că au descoperit apă lichidă pe Marte
Teoria se bazează pe ideea că un asteroid de mari dimensiuni, care a ajuns prea aproape de Pământ, a intrat în limita Roche, distanța la care planeta poate destrăma obiectele aflate în apropiere din cauza gravitației sale.
Astfel, asteroidul s-ar fi fragmentat, creând un inel de resturi care ar fi înconjurat planeta. Aceasta ar fi explicat concentrarea craterelor de impact aproape de ecuator, în loc de o distribuție aleatorie, cum s-ar fi așteptat în cazul unui asteroid care a explodat într-un loc mai îndepărtat al sistemului solar.
De asemenea, studiul sugerează că acest inel ar fi putut cauza o perioadă de răcire globală, cunoscută sub numele de „vârsta Hirnantiului”, care a avut loc la aproximativ 445 de milioane de ani, datorită umbrei aruncate de resturile provenite din inel.
Această răcire globală ar fi putut avea un impact semnificativ asupra evoluției vieții pe Pământ, întrucât condițiile climatice dificile ar fi fost un factor important în selecția naturală.
Cercetătorii speră să afle mai multe despre durata și efectele acestui inel ipotetic, iar studiile viitoare ar putea răspunde la întrebări esențiale despre cum un astfel de fenomen ar fi influențat evoluția vieții și schimbările climatice ale Pământului.
Totodată, cercetările ar putea ajuta la înțelegerea modului în care condițiile climatice extreme au contribuit la formarea ecosistemelor și diversificarea speciilor.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
