Problema deficitului bugetar atrage mai multe probleme, cum ar fi investițiile în țara noastră care reprezintă în faptul motorul economiei. România se tot împrumută de la bănci tot mai des și mai mult și suntem ne aflăm în procedură de deficit excesiv. Ministrul Finanțelor are planuri mari, însă așa cum observă majoritatea analiștilor pentru aplica reguli trebuie să ai și un cod fiscal sănătos.
Proiectele de investiţii publice şi investiţiile care sprijină mediul de afaceri sunt importante pentru ţară şi nu discuţiile despre deficitul bugetar, consideră ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, care apreciază, totodată, că ar fi mult mai grav dacă am spune că blocăm investiţiile României doar ca să avem un deficit bugetar de 3%.
„Trebuie să lăsăm trimestrul întâi să meargă cu execuţia bugetară până la capăt şi să vedem atunci dacă sunt necesare măsuri. Nu înseamnă că măsurile le luăm şi începem să dăm tot felul de semnale de nu mai ştie mediul de afaceri sau populaţia ce se întâmplă. Haideţi să fim mai înţelepţi şi să vedem drumul acesta al investiţiilor pe care este angajată România în momentul de faţă….Ne costă rating-ul pe care l-am avut din cauza procedurii de deficit bugetar excesiv. Nu le-am făcut eu. Sunt, dacă vreţi, lucruri care s-au întâmplat în trecut. Nu vreau să arunc vina pe nimeni, dar avem un rating de ţară BBB- şi dobânzile sunt corespunzătoare ratingului de ţară. Dacă am avea un rating mai bun şi dobânzile la care ne împrumutăm ar fi mai bune. În momentul de faţă şi în viitoarea mea deplasare în Statele Unite pentru întâlnirea cu agenţiile de rating, le prezentăm aceste politici investiţionale ca să înţeleagă cursul şi traiectoria pe care o avem pentru ceea ce înseamnă deficitul bugetar. Şi haideţi să ne uităm la aceste proiecte de investiţii publice şi la investiţiile care sprijină mediul de afaceri, pentru că acestea sunt importante pentru ţară, nu bazaconiile pe care le spunem tot timpul că „vai de mine, ce se întâmplă cu deficitul bugetar”. Eu cred că ar fi mult mai grav dacă am spune că blocăm investiţiile României doar ca să avem un deficit bugetar de 3%”, a declarat joi Marcel Boloş, la cea de-a patra ediţie a conferinţei „Romanian Business & Investment Roundtable”, organizată joi de The Economist Impact Events, organizată la Grand Hotel Bucharest.
Ministrul Finanţelor a amintit că Italia a închis anul trecut cu 7,2% din PIB deficit bugetar, Polonia cu 5,9% iar Ungaria cu 5,8% arătând, în context, că trebuie avut în vedere că şi aceste ţări au probleme de deficit bugetar cauzate de programele de investiţii.
În schimb, Mateusz Szczurek, economist-şef regional al BERD şi fost ministru de finanţe al Poloniei, a explicat în cadrul aceluiași eveniment că trebuie să existe un cadru fiscale ca să poată fi aplicate reguli.
De ce România este în centrul lumii? România este singura țară din UE cu procedură de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că trebuie să fim foarte atenți la această cale de urmat sau să folosim definiții din anii trecuși, felul în care România este tratată de consiliul Europei, toate aceste lucruri vor influența abordarea altor guverne în ceea ce privește noile reguli. Ipoteza mea este că există tendința de a ignora regulile, oricare ar fi acestea. Discutam luni si luni despre noul cadru fiscal, dar de fapt este implementarea care conteaza. Dacă nu există implementare, cui îi pasă care sunt regulile?, a punctat Mateusz Szczurek, fost ministru de finanțe al Poloniei.
România se afla, de altfel, încă din 2020 în procedură de deficit excesiv, iar experții avertizează că anul electoral 2024 va chiar și mai rău în această privință. Este imposibil de anticipat o cifră, cert este că traiectoria României va fi una sinuoasă: de la aproape 10% în 2020, la 6,7% în 2021 și 5,7% în 2022, 5,68 % în 2023 și, posibil spre 6% în 2024.
Concluzia este că țara noastră nu are o strategie economică bine pusă la punct pentru a încuraja investițiile și nici un cod fiscal după care să se ghideze companiile. Nu este suficient să fie anunțat că nu se majorează taxele și impozitele anul acesta în condițiile în care am ajuns la o datorie de depășește jumătate din PIB.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
