Pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice în creștere, temerile legate de războiul nuclear i-au determinat pe mulți să se întrebe ce ar însemna un asemenea conflict pentru omenire și pentru planetă.
Orice conflict nuclear ar avea o consecințe devastatoare uriașe, de la decesele inițiale cauzate de exploziile directe, până la efectele persistente ale radiațiilor și poluarea mediului, notează Euronews.
Victimele imediate ar putea fi eclipsate de decesele cauzate de o foamete globală ulterioară, din cauza cantităților masive de funingine care ar bloca Soarele și ar perturba sistemele climatice și producția de alimente, potrivit unui nou studiu publicat luni în revista Nature Food.
Funinginea produsă de explozii ar perturba clima
Într-un război nuclear, bombele care ar viza orașe și zone industriale ar declanșa furtuni de foc, injectând cantități mari de funingine în atmosfera superioară, care s-ar răspândi la nivel global și ar răci rapid planeta, susțin cercetătorii.
Acest lucru ar perturba clima Pământului, având un impact asupra sistemelor de producție alimentară de pe uscat și din oceane.
Cercetătorii au folosit un instrument de prognoză climatică pentru a estima productivitatea principalelor culturi la nivelul fiecărei țări.
Aceștia au analizat ce s-ar întâmpla în cazul a șase scenarii posibile de conflict nuclear, fiecare dintre acestea ducând la diferite cantități de funingine în atmosferă.
Chiar și o bătălie la scară relativ mică între India și Pakistan ar putea duce la o scădere a recoltelor cu aproximativ 7% în termen de cinci ani de la conflict.
Ambele țări posedă arsenale nucleare de dimensiuni comparabile, iar dintre cele nouă țări din lume care dispun de arme nucleare, cele două se numără și printre cele câteva care și-au mărit stocurile de focoase nucleare, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS).
Între timp, un război nuclear la scară largă între SUA și Rusia, care se estimează că dețin împreună 90% din stocul nuclear mondial, ar putea duce la o scădere a producției cu aproximativ 90% în cei trei-patru ani de la începerea luptelor.
Cercetătorii au luat în considerare factori de atenuare, cum ar fi utilizarea culturilor pentru animale ca hrană pentru oameni sau reducerea risipei alimentare în gospodării, dar au concluzionat că aceste tipuri de intervenții nu ar împiedica mari părți ale lumii să se confrunte cu foametea, în special după conflicte de amploare.
Scăderea culturilor ar fi cea mai severă în națiunile de latitudine medie și înaltă, inclusiv în țările exportatoare majore, cum ar fi Rusia și Statele Unite, ceea ce ar putea declanșa restricții la export și ar putea provoca perturbări grave în țările dependente de importuri din Africa și Orientul Mijlociu.
“Lucrările viitoare vor aduce și mai multă granularitate modelelor de recoltă”, a declarat Lili Xia, autorul principal al studiului și profesor asistent de cercetare la Școala de Științe Biologice și de Mediu din cadrul Universității Rutgers.
“De exemplu, stratul de ozon ar fi distrus prin încălzirea stratosferei, producând mai multe radiații ultraviolete la suprafață, iar noi trebuie să înțelegem acest impact asupra aprovizionării cu alimente”, a spus ea.
“Dacă există arme nucleare, acestea pot fi folosite, iar lumea a fost aproape de un război nuclear de mai multe ori”, a declarat Alan Robock, coautor al studiului și profesor de știința climei în cadrul Departamentului de Științe ale Mediului de la Universitatea Rutgers.
“Interzicerea armelor nucleare este singura soluție pe termen lung”, a spus el. “Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare, vechi de cinci ani, a fost ratificat de 66 de națiuni, dar niciunul dintre cele nouă state nucleare”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
