Consiliul European a stabilit obligații suplimentare pentru România, dacă vrea să intre în Spațiul Schengen, iar aceste noi obligații, care au fost indicate la reuniunea din 9 februarie 2023, încă nu sunt îndeplinite de statul român.
Ideea că România îndeplinește toate criteriile pentru a fi admisă în Spațiul Schengen și că Austria ne-ar fi blocat în mod nemeritat intrarea în Schengen este contrazisă de un document elaborat de Ministerul Afacerilor Interne al României. Documentul a fost înaintat Guvernului României sub semnătura ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode. Este vorba de o Ordonanță de Urgență care să modifice regimul străinilor și regulile de azil în România. Proiectul Ordonanței de Urgență a fost însoțit și de o Notă de fundamentare. Aici se precizează că noua OUG este necesară pentru alinierea legislației din România la cea europeană, inclusiv la „Concluziile Reuniunii extraordinare a Consiliului European din data de 09 februarie 2023”. Dar nici înaintea datei de 9 februarie 2023 România nu respecta riguros legislația europeană. Drept dovadă, un alt document, pe care România abia acum încearcă să-l respecte, este „Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele şi procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală”. Rezultă că această Directivă, din anul 2008, nu era respectată de România nici în decembrie 2022, la momentul în care Austria a blocat, prin veto, intrarea României în Schengen.
Punctul pe baza căruia poate fi incriminată România ar fi următorul: „În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2008/115/CE, statele membre ar trebui să emită în mod sistematic decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală pe teritoriul lor. Legislația și practica din statele membre nu asigură efectul deplin al acestei
obligații în toate circumstanțele, subminând astfel eficacitatea sistemului UE în materie de returnare. De exemplu, unele state membre nu emit decizii de returnare în urma unei decizii negative cu privire la o cerere de azil sau un permis de ședere ori nu emit decizii de returnare împotriva resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală care nu dețin un document de identitate sau de călătorie valabil”.
„Lipsa adoptării în regim de urgență a măsurilor prevăzute de prezentul proiect de act normativ, poate atrage neîndeplinirea obligațiilor statului român prevăzute în Concluziile Reuniunii extraordinare a Consiliului European din 9 februarie 2023 referitoare la proceduri rapide de azil și returnarea imediată, precum și punerea în pericol a obiectivului stabilit prin Programul de guvernare în sensul aderării la Spațiul Schengen cât mai curând posibil”, avertizează Nota de fundamentare semnată de ministrul de Interne, Lucian Bode. Noua OUG stabilește, printre altele, că un străin care solicită protecție în România are dreptul să stea în România „până la finalizarea procedurii de azil”. Înainte de această OUG, potrivit Legii 122 / 2006, dreptul de a sta în România era valabil „până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil”.
În aprilie 2023, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a venit în vizită la București, la invitația omologului său român, Lucian Bode. Ministrul Karner fusese chiar cel care folosise dreptul de veto, în Consiliul JAI din decembrie 2022. Jurnaliștii l-au întrebat pe ministrul Karner în ce moment va renunța Austria să blocheze intrarea României în Schengen.
„Vă spun foarte deschis. Din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obţinem rezultate, pentru ca Uniunea Europeană să fie protejată în zona frontierelor externe”
Gerhard Karner,
Ministrul de Interne al Austriei
La începutul lunii aprilie 2023, președintele Iohannis l-a primit la București pe cancelarul Germaniei, Olaf Scholz. În acel context, președintele Iohannis a declarat, din nou, că „acest vot negativ nu a fost, cel puţin aşa afirmă partea austriacă, un vot împotriva României, ci a fost un vot care trebuia să atragă atenţia asupra pericolului migraţiei ilegale”.
„Migraţie ilegală prin şi din România nu există, dar noi am înţeles că există o problemă şi am început să ne implicăm masiv pentru a veni în ajutorul tuturor celor care au un impact din cauza acestei migraţii”
Klaus Iohannis,
Președintele României
După ce a ascultat argumentele președintelui României, cancelarul Germaniei a spus că „speră” că România va fi primită în Spațiul Schengen, în anul 2023.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
