Șapte din 30 de aliați și-au îndeplinit obiectivul(ținta) de cheltuieli militare a NATO de 2% din PIB în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021, înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, a declarat marți (21 martie) șeful alianței Jens Stoltenberg, cerând aliaților să stimuleze mult mai repede investițiile în apărare.
Stoltenberg nu a dezvăluit care țări au atins obiectivul, dar s-a referit, în timpul unei conferințe de presă de la Bruxelles, la raportul anual al NATO care va fi publicat ceva mai târziu, marți, potrivit Reuters.
Șapte aliați și-au atins ținta de cheltuieli militare după ce procentul a crescut la 2% ca reacție la ocuparea Crimeei de către Rusia
El i-a îndemnat pe aliați să-și sporească cheltuielile militare mai rapid.
La summitul din Țara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit să cheltuiască cel puțin două procente din PIB-ul lor pentru apărare într-un deceniu.
Decizia a fost atunci o reacție la ceea ce a fost percepută ca o situație de securitate grav deteriorată în Europa, la câteva luni după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.
Cum va influenţa situaţia din Ucraina cheltuielile militare ale României
Criza ucraineană a determinat o regândire a întregii strategii NATO față de Rusia. Occidentul nu mai consideră Moscova drept partener, ci adversar. În aceste condiții geostrategice noi în Europa, oficiali americani și ai NATO solicită din ce în ce mai apăsat țărilor europene să crească cheltuielile militare. România dorește, la rândul său, acest lucru, dar nu pare a şti pe ce să dea banii.
Sâmbătă, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a afirmat într-un discurs la Washington că „pe termen lung, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să pună la încercare logica alianţei noastre, energia noastră, angajamentul nostru”. El a reamintit că, după 1991, Alianţa Nord-Atlantică a căutat „parteneriatul, nu conflictul, cu Rusia, dar astăzi NATO trebuie să fie pregătită să revizuiască principiile de bază ale relaţiei sale cu Rusia”. Concluzia șefului Pentagonului este că aceste acţiuni tipice Războiului Rece obligă statele membre NATO să sporească bugetele consacrate apărării. „Liderii guvernelor noastre trebuie să înţeleagă consecinţele tendinţelor actuale de scădere a cheltuielilor în domeniul apărării şi să ajute la depăşirea impasului bugetar”, a avertizat Chuck Hagel. Puncte de vedere similare au exprimat și secretarul de stat, John Kerry, și președintele Barack Obama.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
