Scuturile, mai precis formele de apărare antirachetă, de pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive şi nu pot opera ca arme ofensive de care s-ar teme Rusia, prin urmare ele nu ar putea face parte dintr-un eventual acord cu Moscova privind controlul armamentului, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.
Înaltul oficial al NATO a organizat miercuri, după Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnaliştii români, prilej cu care a vorbit şi despre domeniile în care Alianţa îşi doreşte să continue discuţiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparenţa exerciţiilor militare, dezarmarea şi neproliferarea.
Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.
„Partea rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinaţia şi sensul prezenţei acestor instalaţii defensive pe teritoriul României şi al Poloniei. Am repetat şi astăzi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american – n.r.), am spus-o şi noi la nivelul NATO, o spun şi oficialii români şi polonezi, aceste forme de apărare antirachetă pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intenţionate şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse şi de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potenţial acord”, a spus secretarul general adjunct al NATO.
El a subliniat că acesta este de fapt un „non-subiect”, este „mai degrabă un element de comunicare din partea Federaţiei Ruse, decât un element de reală preocupare şi aceste facilităţi vor continua să opereze pe teritoriul aliat”.
Pe de altă parte, a spus Geoană, „există (…) o mobilizare importantă de rachete de diverse capabilităţi, inclusiv de ultimă generaţie din partea Federaţiei Ruse, în apropierea teritoriului NATO, acest lucru este un subiect de preocupare pentru noi”.
Scuturile defensive de pe teritoriul Poloniei și României vor face subiectul discuțiilor dintre Rusia și SUA
El a precizat că aceste chestiuni vor fi discutate atât în cadrul dialogului strategic bilateral între SUA şi Federaţia Rusă, cât şi în cel pe care Alianţa speră să-l aibă cu Moscova sau la nivelul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, „pentru că şi OSCE are o serie de instrumente la dispoziţie pentru armament convenţional, transparenţă a exerciţiilor şi aşa mai departe”.
În ceea priveşte transparenţa exerciţiilor militare, Mircea Geoană spune că Alianţa a dat mereu dovadă de deschidere şi a invitat Rusia să procedeze la fel.
„Există legislaţie internaţională la care Federaţia Rusă este parte care reglementează modul în care se anunţă, se pregătesc, se derulează şi se observă astfel de exerciţii. Deci, din partea noastră, orice exerciţiu NATO – am avut unul foarte important în România vara trecută, am fost şi eu prezent acolo – a fost extrem de transparent. Am anunţat şi partea rusă, am anunţat şi la OSCE, pentru că există obligaţia de a anunţa la OSCE astfel de exerciţii care depăşesc un număr de militari, am fost şi suntem foarte transparenţi. Încurajăm Federaţia Rusă să dea dovadă de reciprocitate şi să fie foarte transparentă în aceste zonă”, a afirmat Mircea Geoană.
Înaltul oficial NATO spune că şi în cazul acelor exerciţii rapide (snap exercices), care se derulează cu un calendar mai accelerat, trebuie să existe transparenţă.
„Tot ce înseamnă transparenţă, inclusiv participarea de observatori, reduce riscul de neînţelegere, reduce riscul de escaladare şi până la urmă creează un climat de încredere şi detensionat. De aceea suntem extrem de deschişi şi propunerea noastră este valabilă şi sperăm să poată fi urmată şi de Federaţia Rusă”, a mai afirmat Geoană.
