La începutul acestei luni, preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski a îndemnat aliaţii să intensifice ajutorul şi implicarea în război într-un interviu acordat Reuters, în timp ce forţele ucrainene sunt supuse unei presiuni tot mai mari de-a lungul a peste 1.000 km de linii de front şi după ce livrările de arme au fost întârziate luni de zile din cauza disputelor politice interne, potrivit actualitate.org.
Miniştrii de externe ai celor 32 de membri NATO se vor reuni joi şi vineri în capitala cehă Praga pentru a pune la punct acorduri pentru mai târziu, când liderii NATO se vor reuni la Washington în iulie, concentrându-se pe plasarea sprijinului pentru Ucraina pe o bază mai stabilă pe termen lung.
„ NATO este o alianţă defensivă. Nu vrem să schimbăm nimic în această privinţă. Pe de altă parte, dacă vrem să apărăm Europa, suntem destul de deschişi în a recunoaşte ceea ce ameninţă apărarea europeană. Acesta este, în ochii mei, imperialismul rusesc”, a declarat Lipavsky într-un interviu acordat Reuters.
„Fac apel la alte state să aibă o strategie comună pentru a ţine Rusia în frâu şi, cu siguranţă, fiecare pas care va ajuta Ucraina, va ajuta, de asemenea, la acest obiectiv”.
Alianţa îşi propune să preia de la Washington coordonarea ajutorului militar occidental şi a instruirii pentru Kiev, în încercarea de a proteja fluxul continuu de arme către Ucraina împotriva oricărei interferenţe din partea lui Donald Trump, în cazul în care acesta va reveni la Casa Albă anul viitor.
Trump este sceptic în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei, care a subliniat politicile „America First”.
Lipavsky a declarat că Cehia a susţinut obiectivul de a transfera responsabilitatea pentru organizarea ajutorului pentru Ucraina de la aşa-numitul Grup Ramstein, un grup de 56 de ţări, la alianţa însăşi.
„Suntem foarte deschişi să folosim NATO ca platformă şi să creăm, de exemplu, un anumit aparat care să ajute în acest sens… iar acesta va fi un mesaj foarte puternic pentru Putin, că ambiţiile sale imperiale nu vor fi necontrolate”, a spus el.
Aliaţii vor trebui să învingă rezistenţa Ungariei, care, sub conducerea premierului Viktor Orban, a adoptat o poziţie din ce în ce mai conflictuală faţă de ajutorul acordat Ucrainei.
Lipavsky a declarat că nu este îngrijorat că această schimbare va duce NATO mai aproape de un conflict cu Rusia – deoarece Rusia este cea care a escaladat situaţia. De asemenea, el nu a fost îngrijorat de faptul că ţările din Grupul Ramstein vor regândi sprijinul.
„Sunt sigur că totul va fi făcut în aşa fel încât să nu pierdem pe nimeni pe drum. Şi cred că există o mulţime de ţări care nu sunt în NATO şi care înţeleg valoarea strategică a sprijinului acordat Ucrainei”, a spus el.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat ideea de a promite 100 de miliarde de euro Kievului în următorii cinci ani, iar miniştrii vor evalua sentimentele iniţiale cu privire la acest lucru, a declarat Lipavsky.
El a adăugat că nu se aşteaptă la nicio mişcare substanţială în direcţia extinderii unei invitaţii mai concrete către Ucraina de a adera la NATO şi a spus că este mai important să se concentreze asupra nevoilor imediate ale ţării.
„Cred că toată lumea simte că mai întâi trebuie să luăm măsuri practice pentru Ucraina, pentru ca Ucraina să poată supravieţui, iar apoi putem avea o discuţie mai politică despre aderare”, a spus el.
Statele membre NATO sunt profund îngrijorate „ de activitățile rău intenționate ale Rusiei” pe teritoriul Alianței
Statele membre ale NATO s-au declarat joi “profund preocupate de activităţile rău intenţionate” ale Rusiei “întreprinse recent pe teritoriul Alianţei” şi care “constituie o ameninţare la adresa securităţii lor”, informează AFP, potrivit agerpres.ro.
Într-un comunicat, aliaţii denunţă “activităţile ostile ale statului (rus) care au lovit Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia şi Regatul Unit”.
“Incidentele în cauză se înscriu în cadrul intensificării activităţilor pe care Rusia le întreprinde în tot spaţiul euroatlantic şi mai ales pe teritoriul Alianţei, făcând apel la intermediari”, se subliniază în comunicat.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
