Adrian Câciu, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat că România se numără printre puținele țări din UE al căror deficit bugetar este generat de investiții, subliniind că un „push investițional” este esențial pentru dezvoltarea economică.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că deficitul conjunctural, care se va resimți timp de 2-3 ani, se va corecta prin efectul de multiplicare al acestor investiții, aducând noi venituri economiei și bugetului, în timp ce presiunea pe cheltuieli va scădea.
Câciu a prezentat o analiză a deficitelor bugetare din ultimii 30 de ani ale statelor membre UE, arătând că toate țările au depășit cel puțin de două ori pragul de 3% din PIB.
El a precizat că în perioadele de dezvoltare accelerată, bazate în principal pe investiții, inclusiv cele susținute din fonduri europene pentru infrastructură, deficitele au fost semnificativ mai mari. „Majoritatea perioadelor de convergență puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investițional”, a explicat ministrul.
Strategia României pentru următorii ani
România urmează aceeași strategie între 2023 și 2027, a spus Câciu, dând exemple de alte țări care au avut deficite bugetare mari: Franța și Grecia au depășit pragul de 3% din PIB în 23 din ultimii 30 de ani, Ungaria, Polonia și Portugalia în 22 de ani, iar România în 17 ani.
Pentru 2024, Comisia Europeană estimează că 12 state membre vor depăși limita deficitului bugetar de 3% din PIB.
România, subliniază ministrul, își bazează acest deficit pe investiții care, pe termen lung, vor stimula economia și vor reduce cheltuielile odată cu finalizarea proiectelor.
