Ministerul Afacerilor Externe al României critică Legea privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, lege aprobată de Rada Supremă a Ucrainei la data de 13 decembrie 2022.
O referire la această lege din Ucraina figurează în raportul de activitate al Ministerului român de Externe. Raportul de activitate se referă la anul 2002 și a fost publicat la data de 29 decembrie 2022. Raportul are un capitol intitulat „Acțiune constantă în sprijinul comunității românești din
Ucraina”.
„Aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității
române din Ucraina s-au aflat permanent în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor
Externe, fiind constant ridicate în dialogul bilateral cu partea ucraineană inclusiv la cel mai
înalt nivel, precum cel mai recent cu ocazia întâlnirii din data de 10 noiembrie 2022 a
premierilor celor două state de la Vicovu de Sus – Krasnoilsk, respectiv la întâlnirea din 29
noiembrie 2022, din marja Reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București, a miniștrilor de externe ai României și Ucrainei. Cu acea ocazie, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei limbi moldovenești”.
România cere Ucrainei să admită că nu există „limba moldovenească”
Recunoașterea inexistenței „limbii moldovenești” „ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română”, consideră MAE.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea Președintelui Ucrainei, conform căreia persoanele aparținând comunității române din Ucraina vor beneficia de același tratament de care beneficiază în România persoanele aparținând comunității ucrainene. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe a luat poziție publică față de adoptarea, de către Rada Supremă a Ucrainei, la 13 decembrie 2022, a Legii nr. 8224 privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, în urma unei evaluări cuprinzătoare a acestui act normativ realizată la nivelul instituției”.
Legea privind minoritățile naționale s-a adoptat fără o nouă consultare a Comisiei de la Veneția
„MAE consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția, a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, precum și în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română. Ministerul Afacerilor Externe a solicitat autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare. Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene inclusiv la nivelul ministrului afacerilor externe. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat”, precizează raportul MAE.
Ministerul român de Externe va continua „coordonarea” cu reprezentanții comunității
române din Ucraina. Va continua și „dialogul susținut cu autoritățile ucrainene pentru asigurarea respectării depline și promovării drepturilor identitare ale etnicilor români, inclusiv în baza obligațiilor internaționale asumate de Ucraina în materie, pe care și legea le recunoaște în mod expres ca fiind prioritare”, precizează raportul MAE.
România va pune accent pe drepturile lingvistice ale minorităților
Partea română va susține reluarea activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, MAE va cere începerea negocierilor pentru Acordul cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România. La aceste negocieri, România va pune accent pe drepturile lingvistice.
Acordul a fost propus de ministrul român de Externe în anul 2020. Pentru acest acord, partea ucraineană a exprimat acceptul de principiu în anul 2021.
„De asemenea, MAE va continua ferm, în dialogul cu Ucraina, să susțină dreptul la educație în limba română și recunoașterea inexistenței așa-zisei limbi moldovenești”, precizează raportul MAE.
Amintim că premierii României și Ucrainei s-au întâlnit cu câteva zile înainte de aprobarea noii legi ucrainene. Subiectul minorității române din Ucraina a fost adus în discuție de premierul Ciucă. Întâlnirea premierilor Ciucă și Shmihal a avut loc la 10 noiembrie 2022. Dar o lună mai târziu, la 13 decembrie, Parlamentul Ucrainei a adoptat noua lege.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
