O companie de militari din Batalionul 30 Vânători de Munte ”Dragoslavele” şi o echipă de control aerian tactic (CAT) au fost selectate de Armata Română și acceptate de conducerea NATO pentru a fi integrate în Forţa Consolidată de Răspuns (NRF) a Alianței Atlantice, în perioada anilor 2020-2022.
Militarii din cele două formațiuni se antrenează la un exercițiu denumit SARMIS 20, exercițiu planificat și condus de Brigada 2 Vânători de Munte “Sarmizegetusa”. Antrenamentul se desfășoară în perioada 12 – 23 octombrie, în raionul Brădet-Grohotiş-Trăisteni-Poligonul Măgurele, a anunțat Statul Major al Forțelor Terestre Române (SMFT).
Ceremonia de deschidere a exerciţiului a avut loc la cabana Brădet, în prezenţa comandantului Brigăzii 2 Vânători de Munte, generalul Cristian Teglaş.
“Militari din toate structurile subordonate Brigăzii 2 Vânători de Munte, sprijiniţi de militari din cadrul Centrului de Perfecţionare ISR, paraşutişti şi JTAC şi a Batalionului 47 Comunicaţii şi Informatică, se vor instrui şi vor fi evaluaţi în teren muntos-împădurit, pe timpul executării acţiunilor militare cu caracter ofensiv şi defensiv în zona de operaţii. Activităţile se desfăşoară cu respectarea normelor de prevenire şi răspândire a virusului Sars-Cov-2”, a anunțat SMFT.
Exerciţiul „SARMIS 20”, de tip LIVEX (Live Exercise), include secvențe de comandament şi de rezolvare a unor situaţii tactice, urmate de antrenament în teren teren muntos – împădurit. La exerciţiu au participat și două elicoptere IAR-330 Puma SOCAT precum şi două avioane de luptă MiG-21 LanceR, aparţinând Bazei 71 Aeriene de la CâmpiaTurzii.
În cadrul exerciţiului a avut loc şi evaluarea personalului companiei de vânători de munte şi a echipei de control aerian tactic participante la Forţa Consolidată de Răspuns a NATO în perioada 2020-2022. O echipă de evaluatori din cadrul Comandamentului Forţelor Întrunite şi din Componenta Operaţională Terestră ale României “a determinat nivelul de pregătire pentru misiune a structurilor şi a identificat principalele deficienţe care trebuie remediate” – fără însă ca aceste deficiențe să fie făcute publice.
Temperaturile scăzute noaptea şi dimineaţa, ploaia, efortul fizic şi psihic, terenul muntos-împădurit cu altitudini de la 1300 la 1788 de metri au fost principalele provocări ale exerciţiului. Structurile din Brigada 2 Vânători de Munte cu cei mai mulți militari la exerciţiu sunt Batalionul 30 Vânători de Munte “Dragoslavele” şi Batalionul 33 Vânători de Munte “Posada”.
„Inițiativa României a fost apreciată la nivelul NATO și acceptată de aliați, reliefând astfel importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi necesitatea creşterii prezenţei aliate înaintate în această regiune”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
“România este un aliat foarte hotărât. Alianța Atlantică se bazează pe România, iar România se poate baza pe NATO”
Jens Stoltenberg,
Secretar general al NATO
Ce atribuții vor avea militarii români trimiși la NATO?
Românii vor fi pregătiți să ajungă și să lupte în orice punct de interes pentru Alianța Atlantică, fie în interiorul statelor membre fie în afara teritoriului acestora.
Au mai fost militari români în cadrul NRF?
Da, Armata Română a mai participat la această structură de forțe cu o companie de decontaminare CBRN (chimic – biologic – radiologic – nuclear).
Forța de Răspuns a NATO (NATO Response Force – NRF), cu un efectiv de 30.000 de oameni, este unitatea desemnată să intervină în zonele de interes ale Alianței Atlantice, chiar și în afara teritoriului național al statelor membre NATO. Deplasarea rapidă a trupelor NRF este asigurată prin funcționarea celor șase noi comandamente denumite Unităţi pentru Integrarea Forţelor (NFIU). Ele funcționează în cele trei state baltice, în Polonia, Bulgaria și România.
Conceptul NRF a fost elaborat înainte de izbucnirea crizei din Ucraina, dar a fost dezvoltat după ce Rusia, în anul 2014, a ocupat peninsula Crimeea şi a sporit ameninţările împotriva statelor europene membre NATO – inclusiv împotriva României.
În București, NFIU funcționează în fostul sediu al Ministerului Apărării Naționale din zona Drumul Taberei. Instalarea primului comandament NATO din România a impus investiţii care au fost suportate în principal de Alianţa Atlantică, dar şi de partea română. Costul total al lucrărilor a fost de 16 milioane de lei, din care NATO a suportat 13 milioane, iar Ministerul Apărării – trei milioane, a declarat ministrul Apărării Naţionale din acea perioadă, Mircea Duşa.
Acum câțiva ani, o companie românească din Batalionul 202 CBRN, destinat intervenției la dezastre, a fost de asemenea integrată în Forța de Răspuns a NATO (NRF). Compania românească trimisă în cadrul NRF a fost cea care poate asigura decontaminarea personalului și a tehnicii militare, precum și a terenului afectat de arme CBRN (chimice, biologice, radiologice sau nucleare). Această companie poate realiza și cercetarea terenului necunoscut, pentru a determina dacă este sau nu contaminat.
