Proeuropenii din Parlamentul European sunt acum obligaţi să coopereze mai mult, dar ce se întâmplă pe partea dreaptă este impredictibil pentru moment, a apreciat joi preşedintele Friedrich-Ebert-Stiftung, Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, într-o discuţie cu un grup de jurnalişti români organizată de biroul din România al Fundaţiei Friedrich Ebert, potrivit agerpres.ro.
”Rezultatele alegerilor europarlamentare obligă Partidul Popular European, social-democraţii, Verzii şi liberalii să coopereze, în special pentru crearea unei majorităţi durabile pentru instituţii, mai ales pentru Comisie. Dar să fim cinstiţi, şi la nivelul partidelor de dreapta este multă mişcare. Giorgia Meloni este cu siguranţă un extremist de dreapta la nivelul Italiei. Dar la nivel european, ea a acţionat până acum foarte constructiv”, a afirmat Martin Schulz.
În opinia fostului politician social-democrat german, partidele conservatoare trebuie să ia în considerare dacă nu se expun riscului de a autodistruge în cazul în care nu definesc linii clare ale cooperării lor cu extrema dreaptă.
”Cel mai bun exemplu este Regatul Unit, unde conservatorii le-au făcut concesii extremiştilor, fără a crede că Brexitul poate avea loc, apoi Brexitul s-a produs, iar acum extremiştii de dreapta profită de lipsa de speranţă a atât de multor oameni după Brexit şi după recesiunea economică post-Brexit. Cine plăteşte cel mai mare preţ acum? Răspunsul este conservatorii”, a explicat el.
Schulz a adăugat că Ursula von der Leyen trebuie să-şi clarifice programul ca bază pentru a fi realeasă în fruntea executivului UE.
”Şi cred că doamna Von der Leyen trebuie, în propriul interes, să se bazeze pe o majoritate a forţelor proeuropene şi nu să joace jocuri tactice, aşa cum face acum, pentru că ea ştie că în cele patru grupuri pe care le-am menţionat sunt oameni care nu vor vota pentru ea”, a afirmat fostul preşedinte al Parlamentului European.
Cea mai recentă proiecţie realizată de PE după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie indică faptul că grupul Partidului Popular European (PPE) va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri.
Potrivit www.results.elections.europa.eu, proiecţia PE actualizată joi la 13:14, ora României, se bazează pe rezultate finale din 16 ţări membre UE, pe rezultatele provizorii din 10 ţări (inclusiv România) şi pe estimările din Irlanda.
Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar urma să obţină 135 de locuri, iar Renew Europe, 79 de locuri, conform proiecţiei PE.
Grupurile PPE, S&D şi Renew, care au format şi în fosta legislatură „marea coaliţie” care a decis compromisurile în hemiciclul european, ar urma să cumuleze 402 locuri dintr-un total de 720 şi vor continua să deţină controlul în legislativul comunitar.
Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) este creditat cu 73 de locuri. Grupul Identitate şi Democraţie (ID) ar urma să obţină 58 de locuri, după ce a capitalizat rezultatele foarte bune din Franţa, Austria, Olanda. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 53 de locuri, iar Grupul Stângii – GUE/NGL, 36 de locuri.
Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria „Alţii”, respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 52 de locuri.
Martin Schulz a devenit membru al Partidului Social-Democrat german (SPD) la vârsta de 19 ani, în 1974. La 31 de ani, a devenit cel mai tânăr primar din landul Renania de Nord-Westfalia, al oraşului Würselen, funcţie pe care a ocupat-o până în 1998. De asemenea, a fost membru al Consiliului Local al oraşului Würselen între 1984-1999.
În iunie 1994 a fost ales deputat în Parlamentul European. A fost membru în diverse comisii, precum Subcomisia pentru drepturile omului sau Comisia pentru libertăţi civile şi afaceri interne. De asemenea, a fost liderul grupului Social-Democraţilor, apoi al grupului socialiştilor şi al Alianţei Progresive a Social-Democraţilor (S&D), potrivit martin-schulz.eu.
A fost ales prima dată preşedinte al Parlamentului European la data de 17 ianuarie 2012, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.
Popularii şi social-democraţii europeni au convenit din nou, la 24 iunie 2014, să-şi împartă preşedinţia Parlamentului European. La 1 iulie 2014, Martin Schulz a fost ales pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate în fruntea Parlamentului European, cu 409 voturi din totalul de 612 voturi valabil exprimate de eurodeputaţi.
A fost preşedintele Partidului Social-Democrat din Germania (SPD) între 2017-2018 şi a candidat în 2017 pentru funcţia de cancelar federal. În 2017 a devenit membru al Bundestagului, reprezentant al landului Renania de Nord-Westfalia, activând ca membru adjunct al comisiei pentru afaceri externe şi membru adjunct al comisiei pentru afaceri UE, potrivit martin-schulz.eu.
Din decembrie 2020, Martin Schulz este preşedintele Friedrich-Ebert-Stiftung.
Preşedintele Klaus Iohannis, discuţii cu Martin Schulz despre noua configuraţie politică a UE
Şeful statului Klaus Iohannis l-a primit, miercuri la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Fundaţiei Friedrich Ebert (Friedrich-Ebert-Stiftung), Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, transmite Administraţia Prezidenţială.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis a transmis felicitări pentru împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea reprezentanţei Fundaţiei Friedrich Ebert în România şi a exprimat aprecierea faţă de activitatea susţinută a acesteia pentru consolidarea statului de drept, a bunei guvernări şi a democraţiei participative.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
