La sfârșitul lunii august, deficitul bugetar era de 4,53% din PIB
Marcel Boloș explică explozia deficitului prin nivelul investițiilor, nu prin cheltuielile cu aparatul bugetar.
“Desigur că am avut și cheltuielile de personal și majorările salariale. Să ne aducem aminte de majorarea salarială care a venit pe fondul grevelor din sistemul public de învățământ. Apoi, protestele care au avut loc în sistemul public de sănătate și, ulterior, din toate celelalte categorii din sectorul public, de la Apărarea Națională, Ordinea Publică sunt beneficiare ale majorărilor salariale. Este ca un fel de avans care s-a dat la noua lege a salarizării unice și acestea mai apoi nefiind bugetate de la începutul anului se văd acum în contul de execuție bugetară, a declarat ministrul Boloș, într-o intervenție televizată.
Deficitul bugetar va creşte la 122,8 miliarde lei, respectiv 6,94% din PIB, de la 87 miliarde lei, 5% din PIB, cât prevede legea bugetului adoptată la începutul acestui an.
“Ultima execuție bugetară pe care o avem la data de 31 august 2024 arată un nivel record al investițiilor pe care le-a realizat Guvernul României și desigur aceste investiții importante pentru dezvoltarea României vin din Politica de Coeziune, din implementarea proiectelor de infrastructură, atât cele din domeniul transporturilor, dar și cele care privesc modernizarea școlilor, spitalelor și desigur avem investiții și reforme importante care vin din PNRR, unde după cum se cunoaște avem o sumă alocată de peste 29 de miliarde de euro”, a mai transmis ministrul de Finanțe.
Marcel Boloș ne consolează și spune că și alte țări europene se confruntă cu deficite excesive. “Să ne aducem aminte că Italia are în jur de 121% din PIB datoria publică și că de abia face față la plata serviciului datoriei și la plata dobânzilor. Franța își estimează un deficit bugetar de 5,6% la sfârșitul acestui an, deși pentru Franța, un astfel de nivel al deficitului este extraordinar de ridicat”.
