14.4 C
București
vineri, 23 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoLegea privind pregătirea populației pentru apărare. Ce avantaje și ce obligații vor...

Legea privind pregătirea populației pentru apărare. Ce avantaje și ce obligații vor avea militarii voluntari

Românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani se vor putea înscrie ca militari rezerviști voluntari, apoi vor face o pregătire militară de patru luni și vor primi la finalul pregătirii trei salarii medii pe economie, dar apoi vor putea fi mobilizați în cazul instituirii stării de urgență, de asediu sau de război.

Guvernul României confirmă că are, printre prioritățile sale legislative pentru anul 2024, cel puțin patru proiecte referitoare la apărarea și securitatea națională, iar unul dintre aceste proiecte urmează să modifice Legea 446 / 2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Guvernul Ciolacu promite să aprobe acest proiect în luna martie 2024, după care proiectul va fi trimis Parlamentului, pentru dezbatere și pentru aprobarea finală. Tot în martie 2024, Guvernul va aproba un proiect de Lege privind statutul cadrelor militare. Apoi, în luna mai 2024, Guvernul va aproba proiectul de Lege privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de
Criză, precum și proiectul de Lege privind apărarea națională. România are deja o asemenea lege, dar care a fost elaborată în anul 1994, înainte ca România să intre în NATO și în UE.

Cu privire la pregătirea populației pentru apărare, cele mai importante reguli noi se referă la militarii rezerviști. Proiectul de lege elaborat de Ministerul Apărării Naționale (MApN) precizează că, pe timp de pace, cetățenii români cu vârste între 18 și 35 de ani, atât bărbați cât și femei, pot solicita să fie incluși în categoria “militar voluntar în termen”. Acești tineri vor face o pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni, pe timpul căreia MApN le va asigura cazarea, hrana și echipamentul, precum și o indemnizație echivalentă celei de soldat. La finalizarea acestei pregătiri de patru luni, militarii voluntari se întorc acasă și primesc o indemnizație egală cu trei salarii medii pe economie.

Ulterior, rezerviștii voluntari pot fi “concentrați sau mobilizați”, fie pentru continuarea instruirii și pentru misiuni pe timp de pace, fie pentru misiuni pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război. Chiar și rezerviștii voluntari cu domiciliul în străinătate vor avea obligația să se prezinte, în România, la data și în locul care le vor fi indicate în ordinul de chemare.

În România, starea de urgență a fost în vigoare, cel mai recent, în anul 2020, în contextul pandemiei Covid.

Proiectul pentru modificarea Legii privind pregătirea populației pentru apărare, care va fi aprobat de Guvern în martie 2024 și apoi de Parlament, va modifica și Legea 395 / 2005, prin care în România, de la data de 1 ianuarie 2007, fusese suspendat serviciul militar obligatoriu pe timp de pace și se instituise serviciul militar pe bază de voluntariat. În proiectul de lege pe care l-a elaborat, MApN subliniază că suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace nu exclude executarea, pe bază de voluntariat, a acestei forme de serviciu militar activ.

Despre aceste viitoare reglementări legate de rezerviștii voluntari vorbise, acum câteva zile, într-un interviu, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Ulterior, președintele Senatului, generalul (r) Nicolae Ciucă, fost ministru al Apărării, a declarat că nu este surprins, întrucât știa despre modificările legislative aflate în lucru. În schimb, premierul Marcel Ciolacu a exprimat o poziție mai nuanțată. Șeful Executivului a spus că este normal ca România, ca orice altă țară “normală”, trebuie să-și instruiască rezerviștii, dar că această instruire nu trebuie privită ca o consecință a războiului care se desfășoară acum în Ucraina.

La 7 februarie 2024, Parlamentul României a fost înștiințat de președintele Iohannis că șeful statului a aprobat intrarea și staționarea în România, în anul 2024, a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată (VJTF). Militarii din VJTF pot ajunge la locul misiunii, în orice țară NATO, în termen de cel mult 72 de ore de la primirea ordinului. Consiliul Nord-Atlantic va decide să trimită această unitate în România „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României”, subliniază scrisoarea trimisă de președintele României. În anul 2021, deci înainte ca Rusia să atace Ucraina, militari din VJTF fuseseră trimiși în România, dar la acel moment doar pentru a executa un exercițiu.

Amintim că, după momentul critic din februarie 2022, când Rusia a pornit războiul din Ucraina, președintele Iohannis declara că România beneficiază, în calitate de membru NATO, de cele mai puternice garanții de securitate din întreaga ei istorie.

Deși Guvernul se pregătește să aprobe noi reguli privind apărarea și securitatea națională, premierul Marcel Ciolacu insistă să spună că România n-ar fi pusă într-un pericol suplimentar ca urmare a războiului dus de Rusia în Ucraina. Totuși, Armata Română trebuie să instruiască și rezerviști voluntari, așa cum procedează armatele altor țări, a explicat șeful Executivului.

“Risc de război a fost mereu, nu este o problemă. E vorba cum creem o țară normală. Orice țară trebuie să se pregătească și pentru ce este mai rău. Dar nu trebuie să pui în față contextul războiului din Ucraina și că un pericol vine din Rusia spre România. Nu vine niciun război”

Marcel Ciolacu,

Prim-ministru

La 7 februarie 2024, președintele Iohannis a înștiințat Parlamentul, printr-o scrisoare, că a aprobat “intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii si/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024”.

“În situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată – VJTF”

Klaus Iohannis,

Președintele României

Conducerea NATO va putea trimite Forța de Răspuns pe teritoriul României, “în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia”.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Studiu: De ce preferă firmele românești să nu acceseze beneficiile fiscale

Companiile româneşti nu se arată prea dornice să acceseze beneficiile fiscale acordate prin lege, cel mai des invocat motiv fiind complexitatea legislativă şi teama...

CNAS bate câmpii, când e întrebată de concediile medicale fictive

Piața neagră a concediilor medicale false continuă să prospere în România, în ciuda afirmațiilor guvernanților, care promit reducerea sau chiar eliminarea fenomenului. Cotidianul național “România...

Studiu: De ce preferă firmele românești să nu acceseze beneficiile fiscale

Companiile româneşti nu se arată prea dornice să acceseze beneficiile fiscale acordate prin lege, cel mai des invocat motiv fiind complexitatea legislativă şi teama...
Ultima oră
Pe aceeași temă