În mai puțin de un an de la atacarea deciziei Curții Constituționale a României, Laura Kovesi, fost Procuror Șef DNA a câștigat pe două articole extrem de rar câștigate în istoria recentă a CEDO : articolul 6 – accesul la o judecată în instanță și articolul 1- dreptul la libera exprimare.
CAZUL lui KÖVESI v. ROMÂNIA
(Cererea nr. 3594/19)
HOTĂRÂRE
Art 6 (civil) • Accesul la instanță • Incapacitatea procurorului șef de a contesta în mod eficient încetarea prematură a mandatului • Ambele condiții ale testului Eskelinen nu au fost îndeplinite • Absența controlului judiciar al legalității deciziei de înlăturare care nu este în interesul statului • Control judiciar limitat la revizuirea formală nu este suficient în circumstanțele date • Esența dreptului de acces la judecată deteriorat
Art 10 • Libertatea de exprimare • Încetarea prematură a mandatului procurorului șef în urma criticilor publice asupra reformelor legislative • Măsura impugnată care nu urmărește un scop legitim • Critică în contextul dezbaterii de interes public, care conține atacuri împotriva sistemului judiciar • Declarații care solicită un grad ridicat de protecție • Efectul rece al măsurii care învinge chiar scopul menținerii independenței sistemului judiciar • Interferența nu este însoțită de garanții eficiente și adecvate împotriva abuzului
STRASBOURG
5 mai 2020
Această hotărâre va deveni definitivă în circumstanțele prevăzute la articolul 44 § 2 din convenție. Poate face obiectul revizuirii editoriale.
Cine sunt judecătorii?
În cazul Kövesi împotriva României,
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-o cameră compusă din:
Jon Fridrik Kjølbro, președinte, Danemarca
Faris Vehabović, Boznia și Herzegovina
Iulia Antoanella Motoc, România
Branko Lubarda, Serbia
Stéphanie Mourou-Vikström, Monaco
Georges Ravarani, Luxembourg
Péter Paczolay,Ungaria, judecători,
și Andrea Tamietti, grefier de secție,
Având în vedere:
cererea de mai sus formulată împotriva României a fost introdusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („convenția”) de către un cetățean român, doamna Laura-Codruța Kövesi („solicitantul”), la 28 decembrie 2018,
observațiile prezentate de guvernul pârât și observațiile în răspuns depuse de solicitant;
comentariile prezentate de Open Society Justice Initiative, International Bar Association’s Human Rights Institute și Helsinki Foundation for Human Rights, care au primit permisiunea de a interveni de către președintele Secției,
Observând că, la 30 ianuarie 2019, Guvernul a fost sesizat cu privire la cerere și că cererea a fost prioritară în conformitate cu articolul 41 din Regulamentul Curții,
După ce a deliberat în privat la 24 martie 2020,
………..decizia conține în total 62 de pagini și este disponibilă doar în engleză:
Pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată:
PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, UNANIMĂ,
1. Se alătură meritelor obiecției preliminare a Guvernului în ceea ce privește neepuizarea căilor de atac interne și o respinge;
2. declară admisibile plângerile solicitantului în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 10 din convenție;
3. consideră că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție;
4. consideră că a existat o încălcare a articolului 10 din convenție;
5. consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și temeinicia plângerii în temeiul articolului 13 coroborat cu articolele 6 § 1 și 10 din convenție.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 5 mai 2020, în conformitate cu articolul 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții.ure_p_2}
Andrea Tamietti
Președintele grefier
Jon Fridrik Kjølbro
Președinte
