Aproximativ 50% dintre români nu au economii pentru pensie, o realitate alarmantă, avertizează economistul Radu Crăciun, într-un interviu acordat HotNews.
Această situație este cauzată, în parte, de o mentalitate specifică României, rar întâlnită în alte state europene, și de lipsa unei pregătiri financiare adecvate pentru anii de pensionare.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că rata sărăciei în rândul persoanelor de peste 65 de ani a crescut în ultimii 10 ani de la 14,4% la 19,5%, subliniind provocările cu care se confruntă vârstnicii români.
Mentalități păguboase privind pensia
Conform unui sondaj realizat de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), jumătate dintre români nu pun bani deoparte pentru bătrânețe, un fenomen pe care Crăciun îl atribuie unor idei greșite.
„Există mentalitatea asta păguboasă de genul că „lasă că oricum nu mai prind pensia”. Ceea ce e fals. Sau mai e tipul de gândire: „lasă că mai am timp până la pensie, o să văd mai târziu ce fac”. Numai că se trezesc prea târziu”, explică economistul.
Relațiile financiare între generații
Crăciun evidențiază și o problemă de mentalitate între generații, specifică României. În multe familii, părinții își sprijină copiii financiar pentru achiziții mari, cum ar fi locuințele, rămânând astfel vulnerabili la bătrânețe.
„În multe cazuri, părinții oferă copiilor bani, ca să-și cumpere o casă sau o mașină, iar seniorul rămâne descoperit financiar. Nu mai spun că seniorul nu-și mai permite pe urmă să meargă la medici, băi, excursii, tratamente…”, a adăugat el.
Durata scurtă a vieții profesionale
Un alt factor care afectează economisirea pentru pensie este durata redusă a vieții profesionale din România.
„Statisticile arată, de exemplu, că vârsta reală de pensionare în România este de sub 60 de ani. Cu cât muncești mai puțin, cu atât acumulezi mai puțină avuție care să te ajute. Cu cât te pensionezi mai repede cu atât vei trăi mai mult la pensie cu o pensie mică”, subliniază Crăciun, citând date Eurostat.
Aceasta înseamnă mai puține economii și contribuții la pensii, ceea ce face ca pensionarii să trăiască mai mulți ani cu pensii mici.
Țările cu cea mai lungă durată a vieții profesionale sunt Olanda (aproape 44 de ani), Suedia și Danemarca, în timp ce România, Italia și Croația se află la polul opus, cu cele mai scurte perioade de activitate profesională.
