În spatele insistenței cu care Donald Trump revendică teritoriul danez Groenlanda pentru Statele Unite ale Americii stă un fenomen pe care liderul republican l-a negat vehement vreme de ani de zile, relatează The Guardian.
Este vorba despre criza climatică.
Săptămâna trecută, Trump a reclamat imperativ anexarea Groenlandei și a canalului Panama, refuzând să excludă recurgerea la forța militară a SUA pentru a-și pune în practică obiectivele.
„Avem nevoie de ele pentru securitatea economică a noastră. Canalul Panama este vital pentru țara noastră. El este operat de China. De China! Am dat canalul Panama statului Panama, nu Chinei”, a afirmat președintele american ales, fără a prezenta dovezi în susținerea afirmațiilor sale.
El a adăugat că Groenlanda este necesară SUA pentru „scopuri de securitate națională”, iar Danemarca „ar trebui să renunțe” la acest teritoriu din Arctica.
Retorica lui Trump a fost denunțată de alți lideri politici internaționali.
În același timp, conducătorii politici danezi au replicat cu un refuz pe un ton moderat, exprimându-și, în același timp, deschiderea către o colaborare mai strânsă cu SUA pentru întărirea securității în zona arctică.
Criza climatică denunțată drept „înșelătorie” de Trump își face simțite efectele
Chiar dacă viitorul președinte al SUA a calificat schimbările climatice drept o „mare păcăleală”, fiul său, Donald Trump Jr, a sesizat imediat valoarea minereurilor rare din Groenlanda, care ies la suprafață pe măsură ce gheața se retrage rapid de pe vasta insulă.
Din cauza crizei climatice, uriașul strat de gheață al Groenlandei pierde în medie 30 de milioane de tone de gheață pe oră. Între altele, acest fenomen duce la creșterea nivelului oceanelor și la posibila oprire a unor curenți oceanici vitali, care au stat mii de ani în calea unei noi ere glaciare.
Donald Trump Jr. a călătorit în Groenlanda săptămâna trecută, într-o excursie taxată de unii politicieni locali drept „aranjată”.
Trump Jr. a spus cu acea ocazie că dorește „să facă Groenlanda măreață din nou”, aluzie la leit-motivul politic al tatălui său, „Make America Great Again” („Să facem America măreață din nou”).
Fiul președintelui ales a acuzat guvernul danez că blochează dezvoltarea teritoriului autonom pe baza vastelor sale resurse naturale, fie că este vorba de uraniu, minerale rare, aur, diamante sau cărbune”.
Fost consilier al lui Trump: Arctica va fi câmpul de luptă al viitorului
Între timp, pe măsură ce gheața se topește în Oceanul Arctic, noi rute de transport maritim la latitudini nordice îndepărtate încep să devină viabile.
Robert O’Brien, fost consilier pentru securitate națională al lui Donald Trump, a declarat că Groenlanda, care are pe teritoriul său o bază militară americană încă de la mijlocul secolului trecut, este esențială pentru a contracara amenințarea Chinei și a Rusiei.
Totodată, Groenlanda este foarte importantă și în contextul în care Arctica va fi „câmpul de luptă critic al viitorului”, deoarece, pe măsură ce clima se încălzește, aici se va deschide o cale ce poate reduce utilizarea canalului Panama, a explicat acest fost consilier.
În timp ce încălzirea globală face ca Groenlanda să își piardă gheața, Panama se confruntă cu o secetă severă. Aceasta a cuprins țara începând din 2023. Din cauza secetei, nivelul pe lacul artificial Gatun, care alimentează canalul Panama cu apă, a scăzut cu câțiva metri, limitând traficul pe faimoasa arteră de navigație inter-oceanică.
Anul trecut, transportul maritim pe canal a scăzut cu aproape o treime din cauza acestei situații. Preluarea canalului de către SUA, care l-a exploatat până în 1999, i-ar oferi noii administrații de la Washington un control mai bun asupra resurselor, pe fondul tot mai tensionat amplificat de criza climatică.
„Groenlanda a pierdut cantități masive de gheață, ceea ce a făcut-o mai atractivă pentru mineritul de pământuri rare și pentru forajul petrolier. Vedem deja mai mult trafic prin Oceanul Arctic, pe măsură ce acesta rămâne dezghețat pentru mai mult timp”, a semnalat, la rândul ei, Alice Hill, fost consilier pe probleme climatice al lui Barack Obama, în prezent membră a Comisiei pentru Relații Externe.
„În Panama, schimbările climatice au impact asupra modului în care funcționează canalul și pun presiune pe SUA pentru a găsi rute diferite sau pentru a încerca să obțină prioritate față de China pe această rută. Schimbările climatice modifică calculele fundamentale privind importanța strategică a Arcticii și a canalului Panama.
Este ironic faptul că avem un președinte care a spus despre schimbările climatice că sunt o farsă, dar care acum își exprimă interesul pentru preluarea unor zone care capătă o importanță mai mare din cauza schimbărilor climatice”, a conchis Hill.
Nu doar SUA se agită pentru controlul resurselor, în condițiile crizei climatice. China vine din urmă
Efectele încălzirii globale remodelează geopolitica într-o varietate de moduri, notează The Guardian.
Pe măsură ce seceta și furtunile extreme determină exodul multor populații, izbucnesc noi conflicte pentru resurse precum apa și se redesenează granițele dintre anumite țări, în timp ce zăpada și gheața dispar.
SUA nu este singura putere globală care încearcă să profite de efectele încălzirii planetare.
China, la rândul ei, pune la cale planuri pentru un „drum polar al mătăsii”, care va conecta porturile chinezești cu Europa și nu numai, prin intermediul unei rute de transport maritim nordice, pe măsură ce Arctica devine mai puțin „înghețată”.
Ministru francez: Politica forței se întoarce
„Schimbările climatice modelează geopolitica, chiar dacă liderii nu vor să recunoască acest lucru. China este conștientă de amenințarea climatică și va profita de ea, pentru accesul la resurse și infrastructură.
Dacă ignorăm această amenințare climatică, o facem pe riscul nostru. Trump a sesizat această goană după resursele pe care schimbările climatice le fac mai accesibile.
Este interesant cum am văzut cât de izolaționist a fost (Trump) în primul său mandat, iar acum pare aproape imperialist. Este greu de anticipat unde se va ajunge”, a comentat Sherri Goodman, avocat și expert în regiunea polară la Woodrow Wilson Center.
Această luptă pentru resurse și ascensiunea liderilor conservatori și naționaliști în mai multe țări, inclusiv în SUA, au alimentat temerile cu privire la proeminența unor noi politici pe plan internațional, în care țările mai bogate exploatează resursele țărilor vulnerabile.
„Am intrat într-o epocă în care se aplică, din nou, legea celui mai puternic”, a avertizat săptămâna trecută Jean-Noël Barrot, ministrul de externe al Franței.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
