Președintele Klaus Iohannis, prezent la reuniunea UE – Balcanii de Vest de la Tirana (Albania), a declarat că primirea României în Schengen „încă se discută și se negociază”.
Declarația aparent optimistă a șefului statului român a venit la data de 6 decembrie 2022, în contextul reuniunii UE – Balcanii de Vest, care se desfășoară în capitala Albaniei. „Încă se discută şi se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI, de miniştri de Interne şi de Justiţie. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”, a precizat Iohannis. Declarația se referă la votul care se va da în Consiliul JAI la data de 8 decembrie 2022. Reuniunea JAI (Justiție – Afaceri Interne) este programată în perioada 8 – 9 decembrie 2022. Componenta Afaceri Interne, în care se va discuta subiectul Schengen, este în prima zi a reuniunii.
„Există mai multe cerințe din partea Austriei. Ministrul de interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut pe la graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a precizat, la 6 decembrie 2022, cancelarul Austriei, Karl Nehammer. Potrivit acestuia, migranții ilegali ajung în Austria pe două rute. Una este cea prin Balcanii de Vest, iar cealaltă este prin Bulgaria – România – Ungaria.
Primirea României în Schengen este influențată de alegerile din Austria
Regiunea denumită, în acest context, „Balcanii de Vest” include Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Din Serbia, străinii trec, tot ilegal, în principal în Ungaria, care însă e deja membru Schengen. Geografic, și Croația se află în Balcanii de Vest, dar Austria consideră că Croația și-ar îndeplini corect obligația de a proteja frontiera UE. Drept urmare, în cazul Croației, Austria nu se opune să intre în Schengen. În interiorul UE, principalele țări de destinație finală pentru migranți sunt Germania, Franța, Spania, Italia și Austria. Singura țară din Schengen care se opune extinderii acestei zone a rămas Austria.
Fermitatea cancelarului (șeful guvernului Austriei) și a ministrului său de Interne, Gerhard Karner, față de România s-ar putea explica nu prin motive legate de România ci prin situația politică internă din Austria, a explicat europarlamentarul român Rareș Bogdan. Astfel, în ianuarie 2023, în landul Austria Inferioară sunt programate alegeri. Cancelarul și ministrul de Interne fac parte din același partid, ÖVP (Österreichische Volkspartei – Partidul Poporului), care speră să urce câteva procente în preferințele populației. Cancelarul și ministrul speră, prin aceste mesaje care răspund îngrijorărilor din societatea austriacă, să influențeze scorul electoral, a explicat Rareș Bogdan. Dacă explicația oferită de acesta este corectă, înseamnă că ar fi practic imposibil ca Austria să voteze pentru primirea României în Schengen, la 8 decembrie.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, precizează că țara lui au intrat 75.000 de migranți ilegali doar în anul 2022. Autoritățile de la Viena afirmă că acești străini ajung în Austria pe două rute. Una este prin Balcanii de Vest, cealaltă este prin Bulgaria – România – Ungaria.
„Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria şi România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranţi ilegali care au ajuns în Austria neînregistraţi. Asta înseamnă că au trecut prin graniţa externă a Uniunii Europene şi au ajuns într-o ţară internă, aşa cum este Austria”
Karl Nehammer,
Cancelarul Austriei
La reuniunea UE – Balcanii de Vest de la Tirana, din 6 decembrie, discuțiile au vizat inclusiv migrația ilegală. Președintele Iohannis a confirmat că „e nevoie de acțiune hotărâtă – vorbesc de migrație, migrația necontrolată, ilegală. Aici e nevoie de o colaborare foarte bună între forțele care se ocupă de aceste chestiuni”.
„Încă se discută, se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului JAI. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci, este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii și noi suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să ducem decizia acolo unde o dorim noi”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Șeful statului român admite că situația României ar putea fi discutată separat de cea a Bulgariei, astfel încât, chiar dacă Bulgaria este refuzată, România să primească un răspuns pozitiv.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
