Activitatea DNA nu a fost ferită de „eșecuri punctuale”, care trebuie recunoscute și evaluate, a declarat președintele Klaus Iohannis la conferința dedicată aniversării DNA.
Șeful statului s-a referit la problemele din activitatea DNA cu prilejul participării sale, în ziua de marți, 27 septembrie 2022, la o conferință dedicată aniversării a 20 de ani de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). La momentul înființării, această instituție a purtat numele PNA (Parchetul Național Anticorupție).
„Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției. Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun”, a precizat președintele Iohannis.
Activitatea DNA a fost îngreunată de unele decizii ale CCR
Șeful statului a evocat și câteva cauze care, în opinia lui, au îngreunat activitatea anticorupție din România. „Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției”, consideră șeful statului.
Înainte să existe DNA, românii aveau senzația că nu poate fi contracarată corupția, consideră șeful statului. „În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel”, a recunoscut Klaus Iohannis. Cu toate acestea, „lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de președinte al României”, a promis șeful statului.
Unul dintre obiectivele anunțate, la începutul anului 2022, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a fost finalizarea proiectelor legilor Justiției. Proiectele au fost aprobate de Guvern în luna august 2022, iar acum sunt în dezbaterea Parlamentului. „Este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a Parchetelor. Mai mult, reforma legilor Justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene”, a subliniat președintele Iohannis.
Procurorul șef cere sprijinul politicienilor
Crin Bologa a anunțat că DNA lucrează la dosare importante, cu prejudicii de miliarde de euro.
„Ne raportăm la faptul că avem în lucru dosare penale cu prejudicii prejudicii estimate la peste 4 miliarde de euro. Totuşi, pentru a atinge un rezultat durabil, eforturile autorităţilor investigative anticorupţie trebuie conjugate cu voinţă politică, activităţi administrative de prevenire a corupţiei, dar şi cu educarea consecventă a tinerelor generaţii în spiritul corectitudinii şi al respectării legilor”, a subliniat procurorul şef al DNA.
Magistratul Crin Bologa a fost numit procuror șef al DNA de președintele Iohannis, în februarie 2020. Mandatul acestuia are o durată de trei ani.
În schimb, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a asigurat pe procurori că legea este de partea lor. “Legea conferă DNA o mare putere, iar DNA are obligaţia să o folosească fără menajamente în combaterea corupţiei. Cu cât mai mare această putere, cu atât mai mare responsabilitatea pentru folosirea ei fără abuzuri şi greşeli”, a precizat ministrul Justiției.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
