3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăProiectul de desființare a Secției Speciale a fost respins

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost respins

Plenul Camerei Deputaţilor a respins propunerea legislativă pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Propunerea era lansată de USR și susținută de Ana Birchall, fost ministru al Justiției în guvernarea PSD. Deputații au respins, marți, această propunere cu 167 de voturi în favoarea respingerii, 97 împotriva respingerii şi 25 de abţineri. La dezbaterile din plen, deputatul USR Stelian Ion a solicitat adoptarea proiectului, pe motiv că „această secţie ar fi trebuit demult desfiinţată. Cine nu votează proiectul vrea să distrugă şi să controleze Justiţia”.

La rândul ei, fostul ministru PSD Ana Birchall (în prezent – deputat neafiliat) a invocat, printre alte argumente, faptul că SIIJ este una dintre cele mai ineficiente structuri ale Parchetului, în condițiile în care SIIJ a trimis în instanță doar două cauze, de-a lungul anului 2019.

„Toți magistrații cinstiți se uită la noi astăzi. Vă rog să votați pentru această lege, pentru că dacă se menține SIIJ se menține un dezechilibru major pentru că acești procurori nu pot fi investigați de nimeni. În forma actuală SIIJ este o cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți. Raportul de activitate pe 2019 arată că sunt 417 dosare lucrate, 415 clasate. Au trimis în instanță două cauze, dintre care una cu un magistrat care a depășit limita legală de viteză cu 36 de kilometri”, a declarat marți, în plenul Camerei, fostul ministru Ana Birchall.

Propunerea legislativă, iniţiată de 41 de parlamentari USR şi de deputatul neafiliat Ana Birchall, este acum respinsă de Camera Deputaților și va fi transmisă la Senat, care este Cameră decizională.

Proiectul urmărește desfiinţarea SIIJ, pe baza unei expuneri de motive care țin cont de „toate luările critice de poziţie exprimate de magistraţi, de instituţiile europene, de organisme prestigioase cu rol consultativ în domeniile dreptului constituţional şi anticorupţiei, Comisia de la Veneţia şi GRECO, precum şi numeroasele măsuri luate de Secţie în scurta sa perioadă de existenţă”.

 

Care sunt argumentele în favoarea menținerii Secției Speciale

Fostul ministru al Justiției Florin Iordache (deputat PSD, acum în opoziție) a susținut că desființarea SIIJ echivalează cu subordonarea Justiției față de puterea politică.

„În decizia CCR din 2018 s-a spus că înfiinţarea secţiei constituie o garanţie legală a principiul independenţei magistratului. Practic, cine doreşte desfiinţarea secţiei doreşte o subordonare a justiţiei. Vreţi să ne întoarcem în perioada în care Portocală şi alţii de la Ploieşti făceau anchete cum voiau? O rog pe doamna procuror general Scutea să dea tot concursul pentru o eficientă şi bună funcţionare a secţiei. O adevărată independenţă a justiţiei este dată prin buna funcţionare a acestei secţii”, a spus fostul ministru Florin Iordache.

În mod foarte interesant, în această chestiune s-a pronunțat, recent, chiar și Parchetul General. Astfel, PG (din care face parte SIIJ) consideră că inițiativa legislativă care urmărește desființarea SIIJ „este deficitară şi nu întruneşte normele de tehnică legislativă cerute de lege”, fiind identică celei respins la sfârșitul anului trecut de Senat. Chiar și SIIJ a transmis un punct de vedere asupra acestui proiect care ar desființa-o, în care se preciza că „înfiinţarea Secţiei nu afectează lupta împotriva corupției şi nu este un motiv de îngrijorare, cum, în mod neîntemeiat, susţin iniţiatorii proiectului”.

Dacă acest proiect legislativ ar fi totuși acceptat, atribuțiile actualei SIIJ ar fi preluate, parțial, de către DNA (în ceea ce privește faptele de corupție săvârșite de magistrați) și parțial de către DIICOT.

Pentru dosarele cele mai simple, “cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora”, menționează proiectul de lege.

Este greu de presupus că acest proiect va fi totuși aprobat în Senat, întrucât în Senat PSD deține o majoritate confortabilă. Iar parlamentarii PSD sunt cei care s-au opus acestui proiect, și în votul de marți din Camera Deputaților.

 

“Înfiinţarea Secţiei constituie o garanţie legală a principiul independenţei magistratului. Practic, cine doreşte desfiinţarea secţiei doreşte o subordonare a justiţiei. Vreţi să ne întoarcem în perioada în care Portocală şi alţii de la Ploieşti făceau anchete cum voiau?”

Florin Iordache,

Deputat PSD

„Toți magistrații cinstiți se uită la noi astăzi. Vă rog să votați pentru această lege, pentru că dacă se menține SIIJ se menține un dezechilibru major pentru că acești procurori nu pot fi investigați de nimeni. În forma actuală SIIJ este o cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți”

Ana Birchall,

Deputat neafiliat

 

Cât de necesară este Secția Specială în organigrama Justiției din România?

PSD susține că SIIJ este o garanție a independenței magistraților, dar fostul ministru Ana Birchall (în prezent, deputat neafiliat) consideră că SIIJ îi salvează pe magistrații corupți.

Ce șanse mai are proiectul de lege privind desființarea SIIJ?

Proiectul urmează a fi dezbătut și votat în plenul Senatului, unde are majoritate PSD, deci este de așteptat că proiectul va fi respins și în plenul Senatului.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă

1 COMENTARIU