Securitatea comunistă, care a fost, probabil, cel mai detestat instrument al regimului Ceaușescu, a fost desființată la începutul anului 1990, imediat după victoria Revoluției din Decembrie 1989. Românii au început să uite acele moment, iar pe acest fundal, există încă dosare ale Securității care sunt păstrate secrete.
Arhiva Securității a fost preluată, în cea mai mare parte, de Serviciul Român de Informații (SRI), înființat în martie 1990, iar documentele ajunse la SRI au fost apoi desecretizate și transmise către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Dar nu toate documentele Securității au parcurs acest traseu. În funcțiile de domeniile sau de persoanele la care se refereau, unele dosare au fost preluate de SIE, de Ministerul Justiției sau de Ministerul Apărării Naționale.
Acum două zile, trei cercetători de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) i-au adresat ministrului Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, o scrisoare deschisă în care solicită Ministerului său să predea la CNSAS acele documente din arhiva Securităţii pe care încă le ține secrete.
“Toate documentele care privesc fosta securitate din arhiva MApN au fost predate CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
Abia după apelul lansat de reprezentanții CNSAS, MApN a răspuns cu un comunicat de presă, în care recunoaște că, la 31 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, încă mai păstrează în propriile depozite, probabil la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), documente secrete provenite de la Securitate.
“SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei”
Eduard Hellvig,
Directorul SRI
Acum două săptămâni, directorul Eduard Hellvig anunța că Serviciul pe care îl conduce a predat la CNSAS peste un milion de documente preluate de la fosta Securitate.
Motivul invocat de MApN pentru faptul că, acum, în anul 2021, încă păstrează documente secrete ale Securității, este o prevedere din Hotărârea CSAT nr. 60/2006. Aceasta stabilea că trebuie predate la CNSAS documentele Securității, “cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale”.
Merită amintit că, potrivit legii, în fruntea CSAT este președintele României, iar în anul 2006, președintele României și al CSAT era Traian Băsescu. În prezent, el este europarlamentar. Fostul șef al statului este însă și una dintre persoanele al căror nume este pomenit în dosarele fostei Securități, dosare care îl prezintă drept un informator al respectivei structuri represive.
Traian Băsescu s-a apărat spunând că el n-a colaborat cu Securitatea ci cu serviciul de contrainformații militare, pentru că Institututul de Marină din Constanța, unde era student, era o instituție militară. Doar că serviciul de contrainformații militare, înainte de anul 1989, era o Direcție a Securității.
Acum două zile, Grupul de Investigații Politice (GIP) amintea că, în perioada în care a fost student la Institutul de Marină din Constanța, Traian Băsescu avea în evidențele Securității pseudonimul „Petrov”.
“O nouă Notă dată la Securitate de informatorul Petrov: Băsescu și-a turnat un coleg pentru că a vândut un ceas și două perechi de butoni pe care le avea de la un cetățean străin. Pe baza Notei date de Petrov, colegul său a avut corespondența interceptată de Securitate, a fost pus să dea explicații ofițerului de Securitate și a primit aviz negativ pentru a pleca în străinătate”, afirmă GIP. Nota ar fi fost semnată în anul 1972.
