În acelaşi dosar, Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi fost preşedinte al PSD Brăila, a fost achitat pentru trafic de influenţă.
Ioan Niculae primise inițial la Tribunalul Bucureşti, în noiembrie 2018, o condamnare de 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, pedeapsă mărită la 5 ani de Curtea de Apel Bucureşti în urma admiterii apelului DNA.
Judecătorii au mai dispus interzicerea în cazul lui Ioan Niculae, pe o perioadă de 3 ani, a exercitării unor drepturi civile, după ce acesta iese din închisoare: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a fi acţionar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale.
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia de achitare dată de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Gheorghe Bunea Stancu, în cazul acestuia fiind invocată o decizie a Curţii Constituţionale din anul 2019.
În acelaşi dosar, Nicoleta Mariana Toncea (soţia lui Ioan Niculae, preşedinte Interagro la data faptelor) a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani, iar Viorel Bărac (director general al Interagro) a primit 3 ani şi 6 luni închisoare pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
Judecătorii au decis confiscarea de la Ioan Niculae, Viorel Bărac şi Nicoleta Toncea (actuală Niculae), precum şi de la societăţile Interagro SA, Intervitt SRL, Libarom Agri SRL şi SC Mike Trading&Investment a câte 3.543.833 lei.
Magistraţii au luat act că prejudiciul creat părţii civile ANAF, în sumă de 11.438.169 lei, a fost recuperat prin compensare. Ioan Niculae a decis și coordonat un circuit de spălare a banilor prin care statul român a fost prejudiciat.