România cumpără fără licitație drone din Turcia, după ce, acum trei luni, anulase, pe motive discutabile, o licitație în acest sens, care părea a fi câștigată de o firmă din Israel.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, printr-un comunicat de presă emis la data de 1 septembrie 2022, că a început procedura prin care va cumpăra 18 drone tip Bayraktar.
„Ministerul apărării naționale a solicitat, la începutul lunii august, aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte șase aeronave, în valoare totală, incluzând pachetul de suport, de 300 milioane USD, fără TVA. Achiziția pentru care s-a solicitat aprobarea urmează a fi inițiată începând cu anul 2022”, precizează comunicatul MApN. Un element neclar este de ce a întârziat aproape o lună MApN să facă publică această inițiativă.
De ce nu răspunde MApN la întrebări
Este de amintit și faptul că, la data de 30 august 2022, „România liberă” a adresat MApN o întrebare în acest sens, întrebare la care MApN nu a răspuns nimic. „În ce stadiu se află programul de cumpărare de drone pentru Armata Română și cine sunt potențialii furnizori ?”, a fost întrebarea adresată de „România liberă” la data de 30 august 2022, întrebare la care MApN n-a răspuns nimic.
Această tăcere suspectă s-a încheiat prin comunicatul de presă emis la data de 1 septembrie 2022. Comunicatul MApN, în loc să lămurească situația, pare a sugera o afacere de achiziții militare la fel de suspectă. Practic, MApN a anulat o licitație care avea deja un potențial câștigător, iar imediat după aceea decide să cumpere de la o altă firmă.
Surse neoficiale ne-au precizat că firma din Turcia nu participase la licitația organizată de MApN. Achiziția pe care o face România din Turcia se face prin sistemul „Guvern la guvern”, ceea ce exclude sau, altfel spus, evită procedura unei licitații.
Drone din Turcia, „de la Guvern la Guvern”
În interiorul UE există procedura de offset. Asta înseamnă că o țară care vinde armament are obligația să ofere contracte (offset) de 80 la sută din valoarea armamentului vândut, către industria din țara unde vinde armament. Clauza de offset figurează, de aceea, printre condițiile unei licitații de armament. De exemplu, firma israeliană Elbit, dacă ar fi obținut contractul cu România, ar fi produs dronele sale, Hermes, la Măgurele (județul Ilfov) și la Bacău. În aceste două localități, Elbit are fabrici care au mai colaborat cu instituții de stat din România.
În schimb, firma din Turcia nu știm să aibă vreo fabrică în România. Iar despre vreun eventual offset cerut Turciei de partea română sau promis de partea turcă, MApN nu spune nimic.
Există teoretic și posibilitatea ca România să cumpere două tipuri de drone, de la furnizori diferiți. De exemplu un contract să fie prin licitație, iar altul să fie fără licitație. Compania Romtehnica ar dori să reia licitația abia anulată. Dar două modele de drone, complet diferite, ar aduce României probleme suplimentare de mentenanță, costuri mult mai mari și nici nu e limpede dacă s-ar justifica din punct de vedere militar.
Turcul plătește offset? Se pare că nu
Turcia va vinde României 18 drone Bayraktar, în schimbul a 300 de milioane de dolari. Israelul ar fi urmat să livreze României 21 de drone (șapte sisteme de câte trei aeronave), în schimbul sumei de 300 de milioane de euro. Prețul, pentru o dronă, ar fi așadar comparabil. Doar că dronele israeliene ar fi ajutat și industria din România. În plus, în programul dronelor Hermes, concepute de Elbit, urma să fie cooptată și Marea Britanie.
Ca o probă a capacității lor militare, turcii invocă faptul că aeronavele fără pilot Bayraktar sunt utilizate cu succes de Ucraina împotriva Rusiei. Sursele noastre subliniază însă că multe aeronave Bayraktar se pierd în luptă. Procentul de drone israeliene pierdute în zone de conflict ar fi mult mai mic.
Cu câteva zile înainte de comunicatul din 1 septembrie 2022 al MApN, ministrul Vasile Dîncu promitea că instituția lui va rezolva problema achiziției de drone. Într-o declarație la postul Antena 3, ministrul Apărării sugera că, deși MApN a anulat licitația pentru drone, va putea rezolva această situație în trei luni. Este evident că o licitație nu se poate organiza, desfășura și atribui în trei luni. Dar prin acord „Guvern la guvern”, se poate.
„În trei luni de zile vom încheia, am început o nouă sesiune pentru sistemele UAS, avioane fără pilot. Deci și această procedură e foarte rapidă”
Vasile Dîncu,
Ministrul Apărării Naționale
Acum doi ani, pe când era ministru al Apărării, actualul premier, Nicolae Ciucă, studia personal ce oferte de drone ar putea primi Armata Română. El nu vorbea atunci despre drone din Turcia. Ca ministru al Apărării, Ciucă avusese chiar o vizită în Israel, unde i s-au prezentat capacitățile industriei israeliene.
„În acest moment vă pot spune că orice producător de drone reprezintă o varianță. Aproape mereu când mergem în astfel de activități există momente în care industria de apărare a partenerilor pe care îi vizităm doresc să își expună produsele”
Nicolae Ciucă,
Fost ministru al Apărării
În toamna anului 2020, o delegație românească sub conducerea premierului Ludovic Orban, din care făcea parte, ca ministru al Apărării, și Nicolae Ciucă, a fost în vizită în Israel, unde s-a prezentat și aeronava fără pilot (UAS) Hermes 450.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
