Numele lui Robert Sorin Negoiță, primarul sectorului 3 din București și al fratelui său, Ionuț Negoiță apar în centrul de comandă al unei complexe rețele de companii offshore care controlează afaceri de zeci de milioane de euro în România, conform scurgerilor de informații Pandora Papers, scrie Rise Project.
În cele ce urmează, vei găsi o investigație 100% Rise Project.
Offshore-urile au fost integrate într-o rețea de firme românești care a beneficiat de fonduri publice de la Primăria condusă de Negoiță.
- Primarul sectorului 3 apare în documentele unei case de avocatură din Cipru ca beneficiar nedeclarat și acționar ascuns în două dintre firmele din Insulele Virgine Britanice care au controlat afaceri cu fonduri publice în România
- Una dintre aceste firme a fost înființată ca să asigure managementul hotelurilor Rin din București
- O alta a canalizat milioane de euro către clubul de fotbal Dinamo și a fost implicată în construcția a sute de vile și apartamente
- Conform unei anchete penale aflată în derulare, 96,6 de milioane de euro au ajuns, prin subcontractări sau achiziții, de la Primăria sectorului 3 în firme românești conectate la suveica offshore pentru care sunt investigați frații Negoiță. Banii erau destinați anvelopărilor de blocuri și construirii de fântâni arteziene
- 15 offshore-uri legate de frații Negoiță prin documentele din Pandora Papers au deținut sau dețin părți sociale în peste 20 de companii din România
- Procurorii români încearcă să demonstreze că frații Negoiță au creat firmele offshore pentru a spăla bani
- Peste 17 milioane de euro au fost virați de Ionuț Negoiță în paradisurile fiscale
- Peste 31 de milioane de euro au fost transferate în sens invers din offshore către opt firme din România sub formă de împrumuturi
- Cinci dintre cele 15 companii offshore din Pandora Papers apar într-o anchetă a Parchetului care se află în derulare
- Mii de apartamente au fost construite în București și zone limitrofe de firme mufate la rețeaua de offshore-uri
Ionuț Negoiță și Robert Negoiță în 2012. Foto: Mediafax Foto / Silviu Matei
PANDORA PAPERS este o nouă scurgere de informații ce conține aproape 12 milioane de fișiere care listează clienții a 14 furnizori de servicii în paradisuri fiscale. E-mailuri, contracte, împuterniciri, documente de înregistrare și liste întregi de acționari secreți arată că industria offshore este de fapt un sistem global interconectat. Proiectul jurnalistic este coordonat de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și implică peste 600 de jurnaliști din întreaga lume care au scos la iveală banii și investițiile ascunse de politicieni influenți, oligarhi, oameni de afaceri, criminali sau vedete.
Numele fraților Negoiță apar în documentele confidențiale ale unui grup de șase companii din Insulele Virgine Britanice. Offshore-urile au fost inserate în acționariatul altor nouă firme înregistrate în Cipru. Cele nouă firme au fost sau sunt asociate în peste 20 de companii românești care activează în industria imobiliară și care au jonglat cu sute de apartamente și vile în România.
Rețeaua de tip triplu sandviș, Insulele Virgine Britanice – Cipru – România, a fost pusă la punct de un birou de avocatură din Cipru, specializat în crearea unor sisteme offshore complexe pentru politicieni și afaceriști est-europeni care doresc să-și ascundă banii și activitățile de business.
UN AVOCAT CIPRIOT LA BUCUREȘTI
“Dragă Mădălina,
Ajung la București din Larnaca cu zborul numărul RO 252 la 13.20, marți, 17 iulie 2012.
Vă rog să-mi spuneți dacă pot sta la hotel și dacă mă poate lua cineva de la aeroport.
Mi-ar face plăcere să-l întâlnesc pe domnul Robert Negoiță, în contextul în care a fost ales primar al Bucureștiului (sic!) doar pentru câteva minute.
Aș fi încântat să mă întâlnesc cu dumneavoastră, cu doamna Ancuța și cu domnul Ionuț Negoiță dacă sunt disponibili la 9:30, miercuri 18 iulie 2012.
Vă rog confirmați-mi disponibilitatea ca să pot să-mi aranjez întâlnirile și planul de călătorie.
Aștept cu nerăbdare această întâlnire.
Toate cele bune,
Demetrios A. Demetriades ”
E-mailul dintre Demetriades și Mădălina Petrescu a fost descoperit de reporterii RISE în scurgerea de informații Pandora Papers, alături de zeci de alte documente care detaliază afacerile offshore ale fraților Negoiță.
Demetriades conduce casa de avocatură Dadlaw, deschisă încă din 1966 în Cipru, și călătorește des “în majoritatea țărilor din Europa centrală și de est pentru a îmbunătăți relațiile de afaceri cu clienții și pentru a extinde practica Dadlaw ”.Demetrios A. Demetriades LLC, cunoscută sub numele de Dadlaw, este un birou de avocatură cu sediul central în Cipru și este unul dintre cei 14 furnizori de servicii în jurisdicții offshore care apar în Pandora Papers. Baza de date conține aproape 470.000 de fișiere care fac referire doar la Dadlaw și acoperă perioada 1993-2021. Dadlaw promova companiile offshore pentru “evitarea taxelor…în deplin anonimat pentru proprietar”. Condusă de Demetrios Demetriades, firma a ajutat zeci de clienți să mute active în trusturi și companii offshore. Printre ei se numără persoane publice suspecte de corupție, oameni care au comis fraude, oligarhi din Rusia și alte foste țări sovietice, deși au asigurat în mod repetat autoritățile din Cipru că respectă practicile împotriva spălării banilor. Fișierele din Pandora Papers mai arată că Demetriades se întâlnea frecvent la București cu mai mulți clienți.
Relația fraților Negoiță cu avocatul cipriot datează din aprilie 2010, când Dadlaw le-a înregistrat prima companie în Cipru. L-au implicat mai apoi în schemă și pe tatăl lor, Ilie Negoiță. La 77 de ani, seniorul apare menționat în 197 de fișiere din arhiva Pandora Papers.
Între 2010 și 2013, numărul companiilor deschise pentru ei în paradisuri fiscale a ajuns la 15, iar acestea au fost sau sunt conectate la peste 20 de companii românești.
“NICIO LEGĂTURĂ”
Perioada n-a fost întâmplătoare. Documentele din Pandora Papers arată că frații Negoiță au apelat la avocații Dadlaw pentru a deschide firme în paradisuri fiscale după ce fiscul de la București începuse să le verifice afacerile.
Primele probleme au apărut spre finalul anului 2009 când Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a susținut că Robert Negoiță, la acea vreme deputat, vânduse sute de apartamente fără să plătească TVA la bugetul de stat. Procurorii DNA s-au sesizat, dar în 2020 au închis acest dosar în care fuseseră cercetate mai multe firme, actualul primar și rudele lui.
ANAF a contestat, fără izbândă, decizia.
Separat, în 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis un alt dosar. Acest a avut până acum un parcurs extrem de complex. După 2016, a fost trimis la DNA, care l-a lipit de alte anchete, rezultând un un nou dosar mai consistent. Acesta a fost rupt în bucăți, o parte fiind trimisă din nou la Parchetul de pe lângă Tribunal. Procurorii încă investighează. Cel puțin cinci dintre cele 15 companii offshore, descoperite de noi în arhiva Pandora Papers, sunt ținte în această anchetă.
Documente oficiale, consultate de reporterii RISE Project, menționează că firmele controlate de frații Negoiță au obținut prin subcontractare de la Primăria Sectorului 3 în jur de 53 de milioane de euro din banii cu care s-au anvelopat blocurile. Tot firmele lor au încasat alte 43 de milioane de euro, după ce au furnizat materiale de construcții unor firme care au primit un contract ca să construiască 24 de fântâni arteziene în sectorul 3.
Procurorii mai susțin că, în perioada 2012-2014, un segment important din banii Primăriei Sectorului 3 a fost deturnat prin operațiuni de tip suveică, ce au implicat firme cu acționariat ascuns în paradisuri fiscale:
“Coordonarea societăţilor offshore se realizează de către NEGOIŢĂ ROBERT SORIN, cu ajutorul cetăţeanului cipriot DEMETRIOS DEMETRIADES (administrator al societății de avocatură DEMETRIOS DEMETRIADES LLC), căruia îi datorează 40.000 euro pentru gestionarea societăţilor offshore. De intermedierea întâlnirilor între ei s-a ocupat PETRESCU MĂDĂLINA, secretara personală a primarului, care cunoaște natura legăturii dintre ei.”
Sunt exact personajele care corespondau în 2012, înainte de sosirea avocatului cipriot la București, așa cum reiese din arhiva Pandora Papers.
Robert Sorin Negoiță nu a fost niciodată trimis în judecată de procurorii anticorupție.
Procurorii români au solicitat fără mare succes ajutorul omologilor din Cipru. Insularii le-au răspuns că“nu există relaţii comerciale între companiile cipriote și societăţile româneşti… Ca urmare, nu există contracte comerciale în care să fie implicate societăţile cipriote de mai sus”. Mai mult, “societăţile respective nu au angajat niciun salariat”. Ciprioții sunt contraziși de documentele găsite de noi în arhiva Dadlaw.
Contactat de RISE Project și întrebat despre firmele offshore din Insulele Virgine Britanice (IVB), Robert Negoiță ne-a transmis laconic, pe Whatsapp: “Nu am nicio legătură cu asta”.
BENEFICIARUL SECRET
Documentele din Pandora Papers îl contrazic. Primarul apare ca “undisclosed beneficiary” , adică “beneficiar nedeclarat” în două dintre cele 15 companii offshore: Starlake Holdings LTD și Amberwood Services LTD.
Ambele firme au sediul într-o clădire din Tortola, IVB, o insulă muntoasă din Caraibi. Beneficiarul declarat în acte era inițial fratele primarului, afaceristul Ionuț Negoiță, cunoscut mai ales pentru perioada în care era acționar la clubul de fotbal Dinamo.
Acesta nu a răspuns întrebărilor RISE.
Amberwood Services Ltd din Insulele Virgine a fost implicată în managementul hotelurilor Rin și Confort din București.
Robert Sorin Negoiță a fost parlamentar și este la al treilea mandat de primar al sectorului 3. Nu a menționat niciodată în declarațiile de interese pe care le-a depus în calitatea de funcționar public că este acționarul și beneficiarul unor firme din Insulele Virgine Britanice.
Codru Vrabie, fost reprezentant al societății civile în Consiliul Național de Integritate, ne-a explicat: “Declarațiile de avere și interese se referă la întregul patrimoniu al persoanelor, indiferent în ce țară se află localizat bunul sau interesul. Persoana are obligația legală să le declare pe toate”.În aprilie 2010, Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals în declarații, după ce inspectorii săi au descoperit că Robert Negoiță nu a menționat că obținuse venituri de peste 58 de milioane de euro din vânzarea unor imobile și a declarat împrumuturi de la bănci pe care nu le făcuse în nume propriu, ci doar le garantase. Ulterior, la finalul aceluiași an, Parchetul a decis neînceperea urmăririi penale, iar Robert Negoiță a cerut conducerii ANI să demisioneze, acuzând instituția că este “o slugă politică”.
Cele două companii, în documentele cărora primarul apare ca beneficiar nedeclarat, stau la baza mecanismului de afaceri construit de familia Negoiță și alimentat cu bani publici.
Schema arată așa:
Starlake Holdings și Amberwood Services LTD au fost înființate în 2010 în Insulele Virgine Britanice și apoi au devenit asociate în trei companii cipriote: Amarlino Holdings LTD, Maxday Holdings LTD, Mendario Trading and Investments LTD.
Maxday, Mendario și Amarlino au devenit, la rândul lor, asociate în firme din România cu afaceri imobiliare. Tot ele au împrumutat companii locale cu aproximativ 23 de milioane de euro. Astăzi, Amarlino Holdings deține integral compania Future Tools Construction SRL, care a construit pe malul Dâmboviței, în localitatea Popești Leordeni, ansamblul rezidențial Trend Residence. Complexul e format din 300 de vile și, respectiv, 144 apartamente, vândute cu prețuri între 35.200 și 119.500 euro.
Trend Residence
În plus, Maxday Holdings LTD și Blue Bliss Consultants LTD i-au transferat lui Ionuț Negoiță peste 1,5 milioane de euro, susțin procurorii, în contextul în care cele două offshore-urile erau asociate în companiile românești Confort City Rezidential și Confort Business Solutions.
Documentele judiciare descriu Confort City și Confort Business ca parte a unui sistem prin care banii publici de la Primăria Sector 3 ajungeau prin operațiuni succesive la alte firme din constelația Negoiță.
Potrivit documentelor din Pandora Papers, primarul Robert Negoiță și fratele lui se aflau la ambele capete ale tranzacțiilor.
Alți beneficiari? Sora primarului, Luminița Iulia Manolache, clubul de fotbal Dinamo București sau companii din paradisuri fiscale.
MECANISMUL
Mecanismul creat de avocații din Cipru a scurtcircuitat accesul la informație ce ar fi trebuit să fie publică și accesibilă și care ar fi putut dovedi implicarea lui Robert Negoiță în afaceri derulate în România în timp ce era deputat sau primar.
În concret, pe 11 februarie 2011, pe vremea când acesta era deputat, avocații Dadlaw au întocmit un document unde Robert Negoiță este listat drept “Beneficiar Nedeclarat” ale firmelor Starlake Holdings Ltd și Amberwood Services Ltd. din Insulele Virgine Britanice, în timp ce fratele său, Ionuț este numit “Beneficiar Declarat”.
Documentele au fost întocmite identic pentru ambele firme. Înscrisurile stipulează că Robert Negoiță dispune de 50% din acțiunile companiei deși toate acțiunile sunt declarate pe numele fratelui:
“Beneficiarul Declarat (n.a. – Ionuț Negoiță) este de acord să dețină 100 % din acțiuni care includ partea de acțiuni ale Beneficiarului Nedeclarat (n.a. – Robert Negoiță) pentru o perioadă nedefinită de timp și până atunci când Beneficiarul Nedeclarat notifică în scris că dorește ca 50% din acțiuni să fie transferate pe numele său sau pe numele unei alte persoane la alegere și că dorește să devină Beneficiarul Declarat al 50% din acțiunile existente în momentul trimiterii notificării iar această notificare poate fi trimisă prin fax, e-mail sau scrisoare livrată de mână.”
Avocații au redactat inclusiv notificarea pentru preluarea acțiunilor și au lăsat necompletat câmpul pentru data din viitor la care transferul urma să aibă loc de la Ionuț la Robert Negoiță.
“Beneficiarul Declarat (n.a. – Ionuț Negoiță) se angajează să nu transfere, să nu înstrăineze, să nu modifice sau să tranzacționeze în niciun fel acțiunile menționate fără acordul în scris al Beneficiarului Nedeclarat (n.a. – Robert Negoiță)”
Prin acest document, avocații Dadlaw s-au asigurat că autoritățile judiciare de la București nu pot dovedi implicarea politicianului în afacerile pe care le derulau firmele offshore, inclusiv cu bani publici de la Primărie.
Mai târziu, una dintre firme, Amberwood, a fost transferată pe numele unui apropiat al familiei Negoiță, Adinel Petreacă.
Numele lui Petreacă apare și în ancheta legată de frații Negoiță. El fost întrebat de procurori dacă este doar un “om de paie” pentru Ionuț Negoiță și a declarat: “Nu pot fi folosit. Sunt o persoană demnă care îşi asumă orice acţiune pe care o face. Îmi asum orice acţiune pe care o fac”.
Acesta este dialogul pe care RISE Project l-a avut cu Adinel Petreacă:
Reporter: Dumneavoastră ați înregistrat companiile acolo? (BVI și Cipru)
– Păi nu am timp să comentez asta acum. Dacă vreți să reveniți mâine…
Reporter: Vă pun întrebările, pentru că firmele din paradisurile fiscale sunt conectate de niște firme românești care au încasat niște bani de la stat. Mai exact de la Primăria sectorului 3.
– Da, nu, nu știu procedurile astea, nu știu procedurile astea, chiar nu știu.
Reporter: Dar câte firme ați înregistrat în Cipru și în Insulele Virgine Britanice?
– Nu știu să vă spun.
Reporter: Ok… Are vreo legătură domnul Robert Negoiță sau domnul Ionuț Negoiță cu aceste companii?
– Nu..nu știu, întrebați-i pe ei vă rog. Nu mă întrebați pe mine de chestiuni din astea.
Reporter: Reiese că cel puțin ați predat sau v-au predat niște acțiuni în niște firme din astea.
– Da, nu știu să zic, avocații au avut chestiuni legate de poveștile astea, chiar nu știu să vă răspund.
Reporter: Avocații dumneavoastră sau avocații domnului Ionuț Negoiță?
– Avocații în general.
Documentele word salvate pe hard-disk-urile Dadlaw în care Robert și Ionuț Negoiță sunt consemnați drept acționari și beneficiari ai Amberwood și Starlake sunt create în 2010, anterior celor în care apare Petreacă.
În iulie 2016, după ce Ilie Negoiță, tatăl fraților, a preluat Starlake Holdings, avocații de la Dadlaw au completat un formular în care îl numesc “client de mare risc”. Asta pentru că, susțin avocații, “este tatăl lui Robert Sorin Negoiță, fost membru al Camerei Deputaților”. Robert Negoiță era atunci la al doilea mandat la cârma sectorului 3 din București.
Momentul culminant este marcat cu data de 30 august 2016. Atunci, un alt document stipulează că actele inițiale prin care s-au atribuit acțiunile la Starlake și Amberwood urmau să fie distruse în prezența părților. Avocații au păstrat însă pe serverele lor varianta electronică a documentației care este astăzi accesată de RISE prin intermediul Pandora Papers.
NEGOIȚĂ CITY
În vecinătatea ansamblului Trend Residence, menționat mai sus, tot în Popești-Leordeni, se află și complexul rezidențial Confort City, unde, în octombrie 2012, au luat foc 24 de apartamente după ce un frigider a produs un scurtcircuit.
Apartamentul 71, de la care a pornit incendiul, era deținut atunci de Domus Stil Imobiliare SRL, care-l cumpărase, la rândul ei, de la o firmă cu nume similar, Domus Stil Construct SRL. Ambele au împrumutat de la două companii cipriote cel puțin 11,4 milioane de euro, după cum arată documentele din Pandora Papers.
Cu câțiva ani mai înainte, în 2009, Robert Negoiță, la acea vreme deputat, a încercat să scape de un sechestru al ANAF, înstrăinând apartamentele pe care le deținea și ieșind oficial din firma Domus Stil Construct SRL, locul fiindu-i luat mai târziu de firmele offshore create de Dadlaw.
Fiscul urmărea să recupereze atunci aproximativ 28 de milioane de euro, bani ce reprezentau TVA-ul pentru tranzacții imobiliare și penalitățile aferente. Ulterior, statul a scos la vânzare mai multe apartamente și locuri de parcare din Confort City ca să recupereze banii la buget.
Confort City
Pe un câmp, la marginea sectorului 3 din București, a răsărit și complexul Palladium Residence, ridicat în baza unei autorizații de construire emisă de primărie în iulie 2014. Sunt opt blocuri cu 11 etaje, iar documentul cheie care a permis începerea construcțiilor a fost semnat chiar de primarul Robert Negoiță.
Autorizația de construire a fost obținută de o altă companie, Jacob Gardens SRL, intrată cu doar câteva luni înainte sub controlul familiei Negoiță, după ce fusese deținută de doi israelieni. După ce a terminat de construit, compania a început să vândă apartamentele, dar a rămas administrator al condominiului.
“Ne-au zis inițial, la vizionare, că apartamentul costă 46.500 de euro, dar de fapt e 48.000 de euro. E ca și cum am plătit TVA-ul de două ori.”, ne-a spus unul dintre cei care locuiesc acolo, adăugând: “Lumea știa că sunt blocurile lui Negoiță, agenții de vânzări ne-au spus că sunt blocurile primarului”.
Palladium Residence
Cu toate astea, bărbatul a cumpărat apartamentul și s-a trezit cu alte probleme: “Ne-au arătat un alt fel de apartament. M-am trezit că bucătăria e mai mică, după ce l-am cumpărat. E ca și cum am cumpărat un Ford Mondeo, dar când mă urc în mașină, conduc un Tico”. Mai spune că ulterior firma i-a cerut bani pentru contoarele de lumină, apă și gaze din apartament.
Proprietarii plătesc în continuare taxe de întreținere firmei constructoare: “Au facturat reparația unui lift, deși nu era stricat”, spune bărbatul în timp ce scoate o hârtie din care reiese că a consumat într-o lună aproape 56 de metri cubi de apă. “De parcă sunt hipopotam“, mai spune locuitorul din Palladium Residence.
Între 2012 și 2013, firmele asociate acum în Jacob Gardens au primit de la companiile offshore peste 11 milioane de euro sub formă de împrumuturi, potrivit documentelor din Pandora Papers.
Hils-Pallady Apartments este alt cartier rezidențial care a apărut recent în sectorul 3 din București, lângă stația de metrou Anghel Saligny. Firma dezvoltatoare este Edificia Star Construct SRL și urmează să finalizeze 12 blocuri de câte 11 etaje. Autorizația de construire a primit-o tot de la primăria sectorului 3
Edificia Star Construct SRL este deținută de alte trei companii: Jacob Gardens SRL, cea care a ridicat complexul Palladium, Bloom Project Development SRL și Value Investor Expert SRL. Toate trei au conexiuni cu companiile offshore din arhiva Pandora Papers.
Firmele de mai sus nu se ocupă însă doar cu dezvoltarea imobiliară, ci au și relații contractuale directe cu firme în care asociat este Consiliul Local din Sectorul 3.
Jacob Gardens SRL a semnat, pe 6 mai 2020, cu firma Administrare Active Sector 3 SRL un contract de furnizare nisip, cu prețul de 30 de lei pe tonă, fără TVA.
Cu un an în urmă, Jacob Gardens închiriase către AS3 – Administrare Străzi S3 SRL o schelă din oțel.
Future Tools Construction SRL a vândut beton în 2019 firmei Algorithm Constructii S3 SRL.
Conform ziarului Libertatea, Edificia Star Construct SRL a închiriat, tot în 2019, un teren de 2390 de mp firmei SD3 Salubritate și Deszăpezire SRL, tot o firmă în care este implicat Consiliul Local.
FLUXUL BANILOR
Firmele offshore înființate de Dadlaw au primit, sub formă de împrumuturi, în jur de 17 milioane de euro direct de la Ionuț Negoiță, conform documentelor din Pandora Papers.
Alte 30 de milioane de euro au mers în sens invers, dar tot ca împrumuturi, de la firmele offshore către companiile care dezvoltau proiecte imobiliare în România. O parte din aceste împrumuturi s-au învârtit în familie, fiind transferate către rudele fraților Negoiță.
Conform lui Dr. Susan Hawley, director executiv la Spotlight on Corruption, o organizație non-guvernamentală din Marea Britanie, împrumuturile rulate prin companii offshore, conectate la aceiași oameni, pot naște suspiciuni de spălare de bani sau evaziune fiscală.
Schemele de acest tip “implică tranzacții multiple și complexe prin mai multe jurisdicții și prin mai multe companii pentru a disimula sursa banilor. Oferă un soi de legitimitate juridică”, a declarat Hawley.
Din documentele judiciare consultate de reporterii RISE Project, reiese că, între 2010 și 2016, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a trimis procurorilor mai multe sesizări privindu-i pe Ionuț Negoiță, apropiații acestuia și unele dintre firmele care apar în Pandora Papers.
Într-o astfel de sesizare se face referire la “crearea unor circuite financiare care nu îşi găsesc o raţionalitate economică sau de profitabilitate financiară şi care constau în tranzitarea în societăţile cipriote a unor fonduri financiare care se reîntorc în România, în aceeaşi zi şi în aceeaşi sumă, aceste operaţiuni fiind încadrate ca operaţiuni fictive, aşa cum sunt definite de Legea nr.241/2005, circuitele astfel create fiind tipice spălării banilor”.
Procurorii mai arată că o parte din banii publici de la Primăria sectorului 3 au ajuns, pe filiera mai multor companii, fără vreo contraprestație, la Blue Bliss Consultants LTD (22.5 milioane de lei), Mendario Trading & Investments LTD (4 milioane de lei), 3,3 milioane de lei la Iulia Luminița Manolache, sora primarului, și Maxday Holdings LTD.
Un alt circuit financiar, expus de procurori, arată că Blue Bliss Consultants și Maxday Holdings au mai fost implicate în canalizarea a peste 25 de milioane de lei către clubul de fotbal Dinamo.
HOTELUL
În documentele din Pandora Papers apare adesea menționat Rin Grand Hotel ca loc în care avocatul Demetrios Demetriades se întâlnea cu clienții săi.
Clădirea și terenul aferent sunt deținute de firma Rin Grand Estate SRL, dar hotelul este operat de firma Rin Hospitality Company SRL. Asociații actuali ai ambelor companii sunt Iulia Luminița Manolache (fostă Negoiță), Lidia și Ilie Negoiță. Adică sora și, respectiv, părinții lui Robert și Ionuț Negoiță. Înainte ca aceștia să preia cele două companii, două offshore-uri din Pandora Papers au deținut părți sociale din firme. Una dintre companii este Amberwood Services Ltd. din Insulele Virgine Britanice în documentele căreia avocații Dadlaw îl listează pe Robert Negoiță ca beneficiar nedeclarat.
Percheziții la Rin Grand Hotel – București în 2016. Foto: Inquam Photos / George Călin
Rin Grand Hotel este situat în sectorul 4, al Capitalei, lângă parcul Văcărești, și este clasificat la 4 stele. Dispune de 489 spații de cazare.
Numele hotelului a apărut, în 2010, într-un dosar de trafic de persoane. O parte din cele 80 de femeile traficate, unele minore, au întreținut relații sexuale plătite sau au fost cazate în camerele de la Rin Grand. Camuflată în spatele unei agenții de fotomodele și concursuri de frumusețe, rețeaua îi avea drept clienți pe unii dintre cei mai cunoscuți politicieni și afaceriști ai vremii. Traficanții au fost condamnați însă clienții nu au fost trimiși în judecată iar o femeie, martor în dosar, a fost ulterior angajată la primăria condusă de Robert Negoiță.
În septembrie 2016, polițiști și procurori de la Parchetul Curții de Apel București au percheziționat Rin Grand Hotel într-un dosar evaziune fiscală cu un prejudiciu de 5 milioane de euro. La acel moment, în firmele care dețin sau administrează hotelul erau asociate companii offshore din arhiva Pandora Papers.
La sfârșitul lui octombrie 2019, procurorii de la DNA au organizat un atelier de lucru cu procurori, polițiști și angajați din alte instituții ale statului. Evenimentul a avut loc la Rin Grand Hotel și a fost organizat în cadrul proiectului “Tendințe în investigarea fraudelor și corupției care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene”, cofinanțat de Comisia Europeană prin Oficiul European de Luptă Antifraudă (O.L.A.F.).
Achiziția pentru serviciile de organizare a workshop-ului la Rin Grand Hotel s-a desfășurat printr-o procedură proprie, în baza legii privind achizițiile publice, aprobată de șeful DNA, susține Direcția Națională Anticorupție. Criteriul de selecție a fost prețul cel mai scăzut, iar pe lângă oferta declarată câștigătoare, au mai fost depuse alte șase oferte. “Achiziția s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare”, ne-a transmis instituția.
Sursa – Rise Project, Ana Poenariu, Attila Biro, preluare RISE PROJECT.
