Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) susţine că introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate, care să asigure echitatea fiscală în funcţie de specificul fiecărei activităţi economice.
AMRCR este de părere că introducerea unui impozit minim pe cifra de afaceri ar trebui să fie subiectul unei reglementări separate, care să asigure echitatea fiscală în funcţie de specificul fiecărei activităţi economice, în conditiile în care în anumite sectoare atingerea pragului de 50 milioane euro nu este neapărat una excepţională, ci rezultă din specificul pieţei.
„Reglementarea propusă nu vizează un comportament fiscal ci cifra de afaceri, stabilită fără niciun fel de criterii justificative la valoarea de 50 milioane euro. Cu alte cuvinte, tot ceea ce trebuie evitat pentru a nu deveni subiectul acestei reglementări, nu este un anumit comportament fiscal – care a fost invocat ca bază pentru această reglementare – ci doar simpla atingere a unei anumite cifre de afaceri fără alte criterii sau circumstanţieri”, se arată într-un comunicat al AMRCR.
Astfel, există domenii economice unde nicio companie nu poate ajunge la o cifră de afaceri de acest cuantum.
Însă în altele atingerea unui asemenea prag nu este neapărat una excepţională pentru că rezultă din specificul sectorului şi al pieţei – marje relativ reduse în comparaţie cu alte domenii şi care pot fi obţinute doar printr-un volum mare de operaţiuni comerciale, derulat la costuri operaţionale – logistice, financiare şi de personal – ridicate.
„Acest specific trebuie să se regăsească şi în natura deducerilor care se aplică şi nu pentru o formulă de calcul în abstract. Echitatea fiscală ar necesita o abordare diferenţiată a modalităţii şi nivelului la care un astfel de impozit minim ar putea fi luat în considerare – după cum se arată şi în propunerea Concordia”.
Reprezentantii marilor reţele de retail spun că situaţii neprevăzute pot apărea chiar în urma adoptării unor reglementări legislative sau unor intervenţii administrative ale statului – subvenţii, preţuri diferenţiate pentru acces la utilităţi, ajutoare – care pot influenţa funcţionarea pieţei în detrimentul companiilor care nu mai pot să atingă performanţa economică scontată şi să ajungă să fie pasibile de aplicarea unui astfel de impozit minim pe profit.
Acelaşi lucru este valabil şi în cazul unor situaţii economice şi adverse apărute independent de voinţa companiilor, cum s-a putut vedea în ultima perioadă – exemplu: pandemii, război. În acest caz, aplicarea unui procent mai redus – de exemplu 0,5% pentru primul an în care se înregistrează situaţia respectivă – ar fi de asemenea un factor de abordare echitabilă a fiscalităţii, spun companiile.
În plus, adoptarea pachetului fiscal în forma propusă de Guvern spre asumare poate genera efecte colaterale şi în ceea ce priveşte crearea unor dezavantaje competitive pentru companiile care activează în România, având în vedere că acestea se află într-o piaţă concurenţială extrem de dură, la nivel regional, comunitar ori chiar extracomunitar, companiile fiind practic forţate să adopte soluţii de avarie, inclusiv îngheţarea planurilor de investiţii.
„În acest sens am putut vedea şi luarea de poziţie a Ministrului Boloş, că direcţionarea a 1% din cifra de afaceri către investiţii poate să fie o alternativă la impunerea impozitului minim”.
AMRCR precizează că activitatea marilor reţele comerciale care sunt parte a unor grupuri ce îşi desfăşoară activitatea pe mai multe pieţe reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea economiei româneşti, pentru generarea de beneficii cât mai mari pentru consumatori şi parteneri operaţionali.
„Subliniem cu tărie ca în evaluarea activitatii acestor companii nu trebuie uitat sau ignorat faptul că reprezintă unii dintre cei mai mari angajatori pentru forţa de muncă locală care continuă să aibă stabilitate în România”.
