Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a vorbit în exclusivitate pentru România Liberă despre neregulile găsite la ministerul pe care îl păstorește. Zeci de companii erau abonate la banii statului printr-o schemă simplă care a funcționat ani de zile.
Claudiu Năsui și-a propus să facă o economie și o industrie a turismului care să duduie, dar recunoaște că are nevoie de mult timp pentru a repara găurile din economie, cele legate din antreprenoriat și turism.
R.L. Aveți unul dintre cele mai grele mandate din istoria ministerului economiei, 2020 a fost un an care a lăsat urme adânci, spuneti-mi 3 proiecte implementate cu succes de dvs si echipa dvs pentru repornirea economiei?
Da, așa este. Anul acesta, economia dă semne de revenire, avem o creștere masivă de 7%. Această creștere vine din economia reală. Dealtfel, statul a avut mai multe măsuri de ajutor pentru economie, câteva au fost derulate chiar prin acest minister. Dar să știți că au fost necinsit făcute anul trecut. De exemplu, măsura 2 era concepută inițial pentru vreo 4.000 de firme. Apoi, în campania electorală a fost modificată prin ordonanță de urgență și a fost suplimentată până la 20.000 de firme, însă fără să existe și banii pentru ele. Deci au fost făcute promisiuni fără acoperire. A trebuit să alergăm anul acesta după bani ca să punem acea măsură în aplicare. Mai avem o măsură de ajutor pentru domeniul Horeca. Ea e încă în desfășurare. Din momentul în care s-au încheiat situațiile financiare pe 2020, am demarat procedurile pentru ea. Acum am ajuns în faza de evaluare a dosarelor de cereri de ajutor și estimăm că procesul acesta va dura, cam două luni. Deci anul acesta banii vor ajunge la firme. E vorba de 10.000 de firme din cel mai lovit domeniu din această pandemie. Totodată, avem în plan să relansăm Măsura 1, microgranturi și lucrăm la refacerea de la zero a Măsurii 3 – investiții, care a fost oprită pentru suspiciuni de fraudare.
Ce nereguli ați găsit la minister când ați preluat portofoliul?
În afară de schemele de ajutor de stat nefinanțate, dar promise, am găsit și am închis mai multe robinete prin care se scurgeau bani publici către anumite grupuri de interese, de zeci de ani. Un exemplu este acea schemă de mers la târguri în destinații luxoase, de care se folosea o mână de oameni aleși pe sprânceană de minister. Îi zicea, pompos, „Programul de Promovare a Exporturilor”, dar jumătate dintre ei nici măcar nu erau exportatori. Am întrerupt această schemă, iar, conform INS, nu s-a observat nicio schimbare în evoluția exporurilor României. Nici n-avea cum, ca era un program de plimbări pe banii contribuabililor. Să știți că exporturile au mers chiar mai bine anul acesta, în lipsa acelui program.
Am găsit de asemenea zeci de companii din proprietatea ministerului care sunt în situații financiare extrem de proaste, dar care sunt ținute pe post de gaură neagră în economie pentru ca activul de partid să-și ia salarii de șef prin aceste companii, din banii contribuabililor. Schema e simplă. Compania plătește salarii la greu și este căpușată, așa că acumulează pierderi și face datorii mai ales la ANAF. După care mai vine un ministru „de omenie” care vrea să le mai dea o șansă, așa că le șterge datoriile. Acela e momentul când sunt de fapt luați banii contribuabililor care ajung să plătească de fapt pentru șmecheri de partid care au căpușat compania. Cam asta e situația majorității companiilor de stat din România. La ministerul economiei, în primă fază, am numit administratori profesioniști la aceste companii. Oameni veniți din mediul privat, nu din politică sau din administrație. Ei au rolul să evalueze ce e de făcut. Nu o să mă feresc să le închid pe cele care nu mai pot fi deloc viabilizate și singura lor cale de existență este să fie găuri negre. Iar pe cele ce pot fi viabile sau sunt deja, vrem să le listăm. Și pentru transparentizarea activității și ca oportunitate de finanțare și investiție. Nu „vindem țara” așa cum mai aud că țipă diverși indivizi interesați să rămână mufați la aceste companii și să-l căpușeze. Nu. O listăm.
Pornind de la sloganul premierului #romaniitrebuiesăștie, ce anume trebuie să știe românii legat de evoluția economică, în plină pandemie?
Românii știu deja că e o perioadă dificilă pentru toată lumea. Cifrele economiei arată bine, însă nu pot fi percepute de toată lumea, din două motive. Primul e că inflația s-a cam aprins, iar al doilea e că nu toată lumea și-a revenit după închiderile decise de stat în vederea reducerii efectelor pandemiei. Unele firme au reușit să se adapteze noilor condiții de piață, altele nu. Sau n-au avut cum.
De asemenea, românii trebuie să știe că tocmai pentru ca efectele creșterii economice să se vadă, ne luptăm să reducem cheltuielile statului și să le lăsăm mai mulți bani din munca lor prin reducerea poverii fiscale pe muncă.
Citim de ani de zile că suntem tigrul Europei, dar că în același timp avem rezervat un loc fruntaș privind exodul. Poate că medicii nu mai fug, ci merg normal acum spre alte țări, dar ar fi posibil să avem și noi salarii mai mari la nivelul tuturor categoriilor sociale?
Aici este una dintre prioritățile noastre. Cred că ați auzit de ideea pe care o susținem încă din campanie: ZERO TAXE pe salariul minim. Este trecută și în programul de guvernare. Adică să nu mai existe nicio sarcină fiscală pe primii 2.300 de lei câștigați de un muncitor. Imaginați-vă un tânăr, care iese acum din școală și vrea să intre în muncă. Pe poziții de genul acesta, în general, se dă salariul minim. Statul îi ia acum jumătate din el și ajunge după o lună de lucrat continuu cu 1.380 de lei. Vă zic că acel tânăr s-ar putea să prefere să plece să lucreze afară din țară. Banii pe care îi lasă statul după impozitare nu-i ajung nici să meargă la muncă. Împărțiți cât înseamnă 1.380 de lei la 30 de zile și vedeți care e câștigul lui zilnic. Dacă același tânăr ar intra în muncă cu un salariu de 2.300 de lei, atunci s-ar gândi de mai multe ori dacă să mai plece să muncească în altă țară. S-a menționat greșit în mediul politic că am vrea prin asta să introducem impozitarea progresivă. Nu. Menținem aceleași cote de impozitare fixe, doar că protejăm de taxare o sumă echivalentă cu un salariu minim. Tot măresc politicienii salariul minim. Oare asta e soluția? Nu e. Să vă zic de ce. Salariul unui parlamentar e calculat ca multiplu din salariul minim. De câte ori se mărește salariul minim cu 100 de lei, un parlamentar primește 900 de lei în plus dintr-un foc.
Asta e diferența între soluția politicianului și o cea reală anti-sărăcie. Când se mărește salariul minim cu 100 de lei, se măresc, de fapt, toate salariile la stat. De exemplu, al parlamentarului cu 900 de lei pe lună. Când nu mai taxezi salariul minim, atunci lași aceeași sumă la toată lumea. Și știți ce se mai mărește odată cu fiecare creștere a salariului minim? Pensiile speciale care depind tot de nivelul de salarizare la stat. Și uite cum crește tot dezmățul bugetar tot pe spatele contribuabilului.
Va urma și partea a doua a interviului!
