Cetățenii Turciei au ieșit în stradă să protesteze împotriva guvernului și a liderului Recep Tayyip Erdogan, după ce lira turcească a cunoscut cea mai gravă prăbușire. Manifestații au izbucnit peste noapte în Istanbul și Ankara.
Proteste antiguvernamentale au izbucnit marți seara la Istanbul și Ankara, după ce lira turcească a cunoscut cea mai mare devalorizare. Cetățenii își strigă nemulțumirea în stradă și cer încetarea gestionării proaste a economiei care a declanșat o inflație rapidă și cea mai lungă serie de pierderi a monedei din ultimele două decenii.
Poliția a ridicat bariere în anumite părți ale capitalei comerciale, în timp ce protestatarii și-au exprimat furia împotriva partidului de guvernământ AK. Presiunea făcută de Erdogan pentru rate mai scăzute a dobânzilor este menită să stimuleze creșterea, să creeze locuri de muncă și să-și revigoreze popularitatea slabă înainte de alegerile generale din 2023, dar șocurile de preț au generat un efect opus.
Potrivit Bloomberg, după două decenii la putere, partidul său s-ar putea confrunta cu un punct fără întoarcere, iar puterea lui Erdogan este amenințată de mulțimea furioasă. Analiștii, veteranii băncii centrale și rivalii politici au avertizat că inflația, care se ridică deja la 20%, ar trebui să crească și să-i facă pe mulți turci mai săraci și mai supărați.
Can Selcuki, șeful sondajului Turkiye Raporu din Istanbul, a susținut că cele mai recente tulburări îi vor împinge pe alegătorii indeciși, supărați de perspectivele economice, în rândurile opoziției. Impulsul pentru costuri mai mici de împrumut nu este o noutate pentru Erdogan, care a susținut de mult timp că banii mai ieftini încetinesc inflația, viziune care sfidează economia principală.
Stimularea creșterii alimentate de credit înainte de alegeri a funcționat pentru Erdogan în trecut. Dar impactul acumulat al acestei politici, creșterea inegalităților de venit și daunele provocate de pandemia de Covid-19 determină costuri sociale mult mai mari. Cotaţia lirei în raport cu dolarul a atins marți un minim istoric. Ultimele 11 zile consecutive de scădere reprezintă cel mai grav declin înregistrat în ultimii 20 de ani.
Astfel, ce la începutul acestui an, moneda și-a pierdut 40% din valoare. Cetățenii au spus pentru mass-media locală că stau cu ochii constant pe cursul valutar și se tem că nu le vor mai ajunge banii de la un salariu la altul. Comercianții sunt cei mai îngrijorați și susțin că nu au siguranța zilei de mâine, în timp ce stau cu marfa nevândută. Ahmet Arlik, unul dintre comercianții recoltați, a declarat că „greutăţile noastre sunt tot mai mari. Suntem acum, aici, să spunem că este destul. Comercianţii nu pot dormi noaptea de grijă pentru ce se va întâmpla până dimineața. Chiriile neplătite se tot adună. Mărfurile nu sunt cumpărate sau vândute. Nimeni nu ne ajută să ducem această povară”.
Moneda a pierdut două treimi din valoare în ultimii trei ani, ceea ce face viața mai scumpă în națiunea de 84 de milioane. Alegerile din 2023 vor fi primele de la înfrângerea șocantă a liderului țării la votul municipal din 2019, unde câmpuri de luptă cheie, inclusiv Istanbul și capitala Ankara, au fost pierdute în fața opoziției pentru prima dată într-un sfert de secol.
Marți, Erdogan a refuzat ideea de alegeri anticipate. Mehmet Ali Kulat, șeful sondajului MAK Danismanlik din Istanbul, a spus că aproximativ 60% din populație și-a pierdut încrederea în Erdogan ș icer socoteală pentru criza economică. El a spus că ponderea sprijinului pentru Partidul AK în rândul alegătorilor probabili va scădea sub 30% din cauza evoluțiilor economice, comparativ cu aproximativ 43% la ultimele alegeri generale din 2018.
De asemenea, liderul principalului partid de opoziţie, Kemal Kilicdaroglu, a spus că nu a mai existat o astfel de situație catastrofală în ultimii 20 de ani și îl face responsabil pe Recep Erdogan pentru căderea liberă a monedei.
Cetățenii au acaparat rețelele de socializare cu mesaje antiguvernamentale, iar imaginile care circulă în mediul online surprind manifestațiile de pe străzile din Istanbul și Ankara. De asemenea, în orașul Diyarbakir, proprietarii de magazine au dat foc la ceea ce păreau a fi dolari falși, în semn de protest. Potrivit Reuters, mai multe persoane au mărturisit că imediat cum și-au primit salariile și pensiile, au transformat banii în valută.
Lira turcească și-a pierdut 40% din valoare de la începutul acestui an, însă jumătate din această scădere a fost înregistrată doar în luna noiembrie. Erdogan a arătat în repetate rânduri că este capabil să facă schimbări de politică atunci când se confruntă cu turbulențele pieței.
În 2018, el a acceptat două majorări mari ale ratei pentru a opri declinul lirei. Totodată, a tolerat alte două cicluri de înăsprire a șocurilor în ultimii cinci ani, totul în timp ce ține de poziția sa publică potrivit căreia ratele mari ale dobânzilor alimentau inflația. Totuși, specialiștii economici avertizează că semnele duc către o direcție cu totul diferită.
