Uniunea Europeană nu își va actualiza planul de reducere a emisiilor anul viitor, a declarat miercuri Comisia. Cu toate că Acordul de la Glasgow, semnat în cadrul summitului COP26 prevede acest fapt, oficialii europeni au alte priorități.
Uniunea Europeană refuză să își ajusteze planul de acțiune climatică pentru anul viitor, cu toate că a semnat, alături de ceilalți participanți la COP16, un acord prin care se angajează să facă acest lucru. Diederik Samsom, șeful de cabinet al șefului Green Deal, Frans Timmermans, a declarat miercuri dimineață la Summit-ul pentru viitor durabil al POLITICO că „nu poate exclude” Bruxelles-ul să-și revizuiască obiectivele de acțiune privind schimbările climatice în 2022.
Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a negat ulterior această posibilitate. Potrivit acestuia, Comisia nu intenționează să modifice obiectivul convenit de reducere a emisiilor pentru 2030 pentru UE. Acordul ajuns la summitul climatic COP26 de luna trecută de la Glasgow „a solicitat” tuturor semnatarilor „să revizuiască și să consolideze obiectivele pentru 2030” în planurile lor de acțiune privind schimbările climatice „după cum este necesar pentru a se alinia la obiectivul de temperatură al Acordului de la Paris până la sfârșitul anului 2022, ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.
Patricia Espinosa, șefa organismului ONU pentru schimbări climatice, a declarat în timpul evenimentului POLITICO că apelul a fost adresat „tuturor țărilor, chiar și celor care au prezentat deja obiective foarte ambițioase precum Uniunea Europeană”. Un oficial al Comisiei a spus că planurile blocului comunitar european sunt deja în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris. Totuși, unii analiști spun că nu sunt insuficiente și trebuie adoptate măsuri suplimentare.
Pactul Climatic de la Glasgow este primul acord privind clima care planifică în mod explicit reducerea cărbunelui, cel mai periculos combustibil fosil pentru gazele cu efect de seră. Potrivit BBC, acordul solicită, de asemenea, reduceri urgente a emisiilor și promite mai mulți bani pentru țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să se adapteze la impactul climatic.
Prin urmare, acordul prevede limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice și un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili”. De asemenea, țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale” și să dubleze sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare .
Pe de altă parte, ONU avertizează că angajamentele pe care statele lumii și le-au însușit nu sunt suficiente. Potrivit specialiștilor, noile măsuri vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai fericit caz. Raportul anula de referință al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), indică „o încălzire catastrofală” peste nivelurile preindustriale dacă sunt respectate obiectivele privind neutralitatea carbonului.
Cu toate că 33 de țări s-au angajat să reducă emisiile considerabil, în special India, Brazilia și Argentina, previziunile UNEP s-au modificat într-o manieră minimală. În urma summitului de la Glasgow, 152 de țări ale lumii, care reprezintă 88% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră, s-au angajat într-un plan măreț de a le reduce cu 4,8 gigatone suplimentare de CO2 până în 2030. Cifrele sunt comparate cu estimările precedente, care prevedeau o reducere de 0,7 gigatone calculate.
De asemenea, obiectivele concid cu implicarea Arabiei Saudite și Chinei. În ceea ce privește reducerea temperaturii globale, aceasta ar putea fi limitată la +2,1°C, reprezentând o ameliorare de doar 0,1°C în raport cu estimările precedente. Autorii raportului UNEP au declarat că „ţinând cont de lipsa de transparenţă în legătură cu promisiunile privind neutralitatea carbonului, absenţa unor mecanisme de implementare şi a unor sisteme de verificare şi de faptul că foarte puţine dintre angajamentele pentru 2030 plasează cu claritate ţările lumii pe un drum care duce spre neutralitatea carbonului, atingerea acestor obiective rămâne incertă”, Experții Climate Action Tracker au spus că „toate guvernele trebuie să-și revizuiască obiectivele climatice”.
Scopul suprem este ca într-un final să se ajungă la emisii „zero nete”, iar încălzirea globală ar putea fi limitată la un nivel de 1,8 °C în acest secol. Pentru a păstra acest obiectiv, oamenii de știință au declarat că emisiile globale de gaze cu efect de seră, în principal dioxid de carbon provenit din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor, trebuie să scadă cu cel puțin 45% față de nivelurile din 2010 până în anul 2030. Astfel există o șansă de a ajunge la emisii „zero nete” în anul 2050.
