Lukașenko riscă să piardă suveranitatea, armata și puterea, potrivit unei analize publicate de Robert Lansing Institute.
Rusia încearcă să introducă Belarus în războiul din Ucraina, cu scopul de a o absorbi și de a priva de suveranitate.
Pe 23 iunie, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a cerut o apărare comună consolidată a Rusiei și Belarusului, inclusiv a unui sistem regional unic de apărare aeriană. Această inițiativă vizează confruntarea cu SUA și aliații noștri, Rusia obținând acces la granițele NATO.
În acest context, Belarus își deschide rezervele de echipament militar. Ar putea fi folosit pentru a ajuta trupele ruse de ocupație din regiunile Donețk și Lugansk. Kremlinul încearcă să folosească mijloacele militare din Belarus pentru războiul din Ucraina, pentru a compensa pierderile trupelor ruse.
Cei de la Robert Lansing Institute apreciază că sistemul regional de apărare aeriană este o problemă secundară care îndepărtează ideea principală. Singurul lucru de care se teme Rusia este lovitura cu rachete balistice intercontinentale. Sistemele rusești de apărare aeriană nu au reușit să combată nici măcar armele simple. Rusia nu deține un sistem competitiv de apărare antirachetă. Polul Nord este direcția principală pentru atacul împotriva Rusiei. Prin urmare, efortul de a întări apărarea aeriană din Belarus este inutil în ceea ce privește apărarea Rusiei.
Kremlinul trebuie să întărească trupele cu forță de muncă de rezervă și vehicule blindate pentru a continua înaintarea în Ucraina. Aceste obiective impun Kremlinului să găsească rezerve și să obțină controlul și comanda trupelor belaruse.
Putin este cel mai probabil să forțeze lui Lukașenko să tragă trupele belaruse în războiul din Ucraina. Dar compoziția potențială a trupelor de invazie și capacitatea lor reală de luptă rămân necunoscute, ceea ce avertizează împotriva subestimării acestora.
Este probabil ca Rusia să urmărească unirea armatelor aflate sub comanda sa.
Acest scenariu, însă, l-ar priva pe Lukașenko de capacitatea de a conduce țara, l-ar face mai vulnerabil și ar lansa revocarea din funcție, țara fiind absorbită de Rusia. Asta îl împinge pe Lukașenko la război și îl împiedică să ia o astfel de decizie. Pe de altă parte, dacă Minsk va intra în război, oamenii nu vor reprezenta nicio amenințare pentru regim, deoarece există puține perspective de proteste în masă în acest scenariu.
Lukașenko este conștient de aceste riscuri, motiv pentru care rezistă acestui scenariu. Moscova reglementează pe deplin armata belarusă și KGB-ul. Armata este singura garanție pentru regimul belarus împotriva amenințărilor externe, inclusiv din partea Moscovei. Miliția și forțele speciale din Belarus nu sunt în măsură să contracareze lovitura de stat din țară. De aceea, Lukașenko va pierde puterea la Minsk, dacă Rusia va prelua comanda armatei belaruse și va trimite trupe și echipamente în Ucraina.
Cu trupele rusești în Belarus și grupurile de sabotaj trimise acolo, riscul este mare ca Lukașenko să-și piardă funcția și să fie înlocuit de liderul marionete rus în curând. Este cel mai probabil ca Rusia să organizeze provocări armate în Belarus cu scopul de a-l împinge pe Lukașenko să se alăture războiului. Dar teama de a pierde puterea va rămâne un obstacol cheie pentru ca el să ia această decizie.
Este posibil să se ia în considerare negocierile cu Minsk pentru a rămâne neutră în războiul împotriva Ucrainei în contextul luării deciziilor pentru relaxarea embargoului petrolului pentru Venezuela.
Citește și:
Minskul se alătură șantajului nuclear al Rusiei
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
