UPDATE, ora 16:56: Șeful Băncii Naționale a Ucrainei, Kirilo Șevcenko, a susținut că țara sa a primit 12,7 miliarde de dolari ca ajutor financiar din partea Occidentul, adică mai puțin de jumătate din suma anunțată.
Conform Nexta, în total, ajutorul anunțat de statele occidentale se ridică însă la 27 de miliarde.
UPDATE, ora 12:42: Guvernul rus anunţă pe site-ul său că a actualizat lista statelor străine care comit acte ”neprietenoase” împotriva misiunilor diplomatice şi consulare ruseşti din străinătate. Pe listă au fost incluse Grecia, Danemarca, Slovenia, Croaţia şi Slovacia.
Lista aprobată de guvern limitează numărul de persoane pe care reprezentanţele diplomatice afectate de măsură le pot angaja în Rusia. Astfel, Ambasada Greciei va putea să recruteze până la 34 de persoane, ambasada Danemarcei până la 20 şi ambasada Slovaciei până la 16, în timp ce Slovenia şi Croaţia nu vor putea recruta personal în Rusia pentru misiunile lor diplomatice şi consulare.
Guvernul rus a reamintit că în luna mai a anului trecut au fost impuse restricţii ambasadelor SUA şi Cehiei.
”Lista aprobată de guvern nu este definitivă şi poate fi extinsă, având în vedere acţiunile ostile în curs de desfăşurare ale statelor străine împotriva misiunilor ruseşti din străinătate”, conform comunicatului guvernului de la Moscova.
Adoptarea unor astfel de restricţii, care includ interdicţia totală de a angaja persoane din Rusia, este prevăzută în decretul privind măsurile de răspuns la „ţările neprietenoase” semnat de preşedintele rus Vladimir Putin la 23 aprilie.
La 5 martie, la nouă zile după începerea aşa-numitei „operaţiuni militare speciale” ruseşti în Ucraina, Putin a ordonat guvernului să întocmească o listă a ţărilor care desfăşoară „acţiuni neprietenoase” împotriva Rusiei, aminteşte EFE.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei, susţinând că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Aproximativ 15.000 de soldaţi ruşi au murit în Ucraina de la începutul războiului, au estimat agenţiile de informaţii din SUA şi Marea Britanie.
Richard Moore, şeful Serviciului de Informaţii Externe al Marii Britanii (MI6), a declarat că un bilanţ de 15.000 de morţi în rândul ruşilor este „probabil o estimare prudentă” şi o „adevărată lovitură dură” pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care a sperat într-o victorie rapidă împotriva Ucrainei fără pierderi atât de mari.
„Este aproximativ acelaşi bilanţ ca acela din cei zece ani petrecuţi în Afganistan în anii 1980”, a adăugat el la Forumul privind securitatea din Aspen, în Munţii Stâncoşi.
„Şi nu vorbim aici despre tineri din clasa de mijloc din Sankt Petersburg sau Moscova”, a apreciat el. „Aceştia sunt copii săraci din Rusia rurală, provin din oraşe muncitoare din Siberia şi sunt în mare parte din minorităţi etnice. Sunt carnea lui de tun”, a spus el.
Și directorul CIA a făcut o estimare similară. Pierderile ruseşti sunt „de aproximativ 15.000 de morţi şi poate de trei ori mai mulţi răniţi”, a spus Bill Burns.
„Acestea sunt pierderi semnificative. Ucrainenii au suferit de asemenea pierderi, probabil mai puţine, dar pierderi semnificative”, a adăugat şeful agenţiei americane de informaţii.
Citește și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
