7.8 C
București
marți, 24 decembrie 2024
AcasăPoliticăInstitutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, mesaj de îngrijorare...

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, mesaj de îngrijorare cu privire la ascensiunea lui Călin Georgescu

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a transmis un mesaj de îngrijorare cu privire la ascensiunea lui Călin Georgescu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România.

Într-un comunicat semnat de președintele IICCMER, Daniel Șandru, se subliniază că discursul lui Georgescu este unul populist și izolaționist, care promovează idei ce riscă să fragilizeze democrația și poziția internațională a României.

IICCMER consideră că viziunea lui Călin Georgescu, care susține o eventuală întoarcere a României în sfera de influență a Rusiei și un discurs anti-occidental, poate crea o „fratură” în societatea românească, alimentând o diviziune între „cei buni” și „cei răi”.

Daniel Șandru atrage atenția asupra pericolelor unui astfel de discurs, afirmând că el evocă naționalismul extremist, care își are rădăcinile în perioadele istorice ale fascismului românesc din perioada interbelică, în special în mișcările legionarilor și în regimurile autoritare precum cele ale lui Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu.

IICCMER avertizează că astfel de idei, care fac apel la nostalgii naționaliste și totalitare, riscă să submineze democrația și să inducă o viziune tribalistă asupra identității naționale, ceea ce ar putea avea efecte devastatoare asupra tinerelor generații și a valorilor europene fundamentale. În acest context, institutul îndeamnă cetățenii să reflecteze asupra pericolelor unui astfel de discurs și asupra viitorului democratic al României.

„Călin Georgescu are un discurs izolaţionist, care înseamnă închiderea graniţelor şi reintrarea noastră în sfera de influenţă a Rusiei, a lumii nedemocratice, în general. Acest tip de discurs populist introduce nişte fracturi la nivelul mentalului social, o graniţă între ‘cei buni’ şi ‘cei răi’.

Seminţele acestui tip de discurs au fost sădite imediat după 1990, când am avut valuri de populism care se alimentau din nostalgia naţional-comunistă, care, la rândul ei, prelua un discurs vehiculat în perioada interbelică de către fasciştii români, de către legionari şi de către o parte, cel puţin, din mediul intelectual, religios şi social. Acest discurs a ajuns, iată, în straturile profunde ale societăţii. Este greşit să ne lăsăm seduşi de mesianismul unui salvator care e prezent mereu în cultura politică din România, fie că vorbim de Corneliu Zelea Codreanu, fie că vorbim de Ion Antonescu sau de Nicolae Ceauşescu; trebuie să ne gândim cu mare atenţie la viitorul tinerei generaţii, la viitorul copiilor noştri, atunci când ne lăsăm seduşi de un discurs care nu e în niciun caz unul patriotic, ci de tip tribal, specific naţionalismului extremist”, notează preşedintele IICCMER, Daniel Şandru.

„Atunci când suntem toleranţi cu cei care sunt intoleranţi la adresa democraţiei şi care folosesc procedurile şi mijloacele democratice, putând în cele din urmă să ajungă la abolirea democraţiei însăşi, ne dăm seama cât de importante sunt asumarea onestă a trecutului, cunoaşterea a ceea ce a fost rău în trecutul nostru, într-un mod profund, care să însemne şi analiză critică şi reflexivă, renunţarea la tonalitatea triumfalistă în care le prezentăm copiilor noştri, elevilor noştri, studenţilor noştri, istoria noastră recentă, fie că vorbim de interbelic, fie că vorbim de totalitarismul comunist. Cu toate hibele sale şi cu toată fragilitatea sa, democratizarea şi europenizarea României ne-au adus în cea mai bună perioadă de când ţara aceasta există în planul modernităţii politice şi sociale”, a mai spus acesta.

Urmărește România Liberă pe XFacebook și Google News!

Alexandru Stancu
Alexandru Stancu
2017 este anul debutului meu în presă. Am trecut pe la ProTv și Aleph News, iar din vara lui 2021 am devenit editor web la România Liberă.
Cele mai citite

Cel mai lung tunel din România rămâne, încă, un vis. Finalizarea proiectului ar putea întârzia până după 2033

Investiția de aproape un miliard de euro rămâne incertă, din cauza lipsei fondurilor și a birocrației Construcția celui mai lung tunel feroviar din România, care...

PSD pregătește schimbarea la conducerea ANS. Thomas Moldovan, în locul Elisabetei Lipă

Elisabeta Lipă nu mai poate conduce Agenția Națională pentru Sport, după ce a fost aleasă deputat, iar PSD îl pregătește pe Thomas Moldovan, fost...

Guvernul Ciolacu nou învestit a dat prima OUG. Ce măsuri prevede la nivelul administraţiei publice centrale

Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni seara, Ordonanţa de urgenţă privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, care transpune în legislaţie...
Ultima oră
Pe aceeași temă