Guvernul a fost prins cu mâța-n sac. Deși Consiliul Concurenței ne-a prezentat prețurile pe luna iunie și dădea asigurări că anumite alimente s-au ieftinit chiar și cu 49 de procente, Institutul Național de Statistică (INS) ne-a arătat că marile ieftiniri au fost de fapt reduceri cu 21 procente la ulei, dar majoritatea prețurilor la alimente au crescut ușor.
Ieftinirea a cel puțin 14 alimente de bază de la 1 august avea să ușureze traiul românilor, asta în teorie, în practică scumpirile continuă. Cele mai mari majorări de prețuri au fost la zahăr cu peste 30 de procente față de anul viitor, cartofii, ouăle, gazele, carburanții au continuat să se scumpească, potrivit INS. Analiștii economici atrag atenția că ofertele supermarketurilor nu trebuie confundate cu Ordonanța Guvernului.
„Nu cred ca a fost îndeajuns această măsura a plafonării adaosului comercial iar faptul că Guvernul renunță la ea după 3 luni de zile încercând să forțeze practic o înțelegere cu hipermarketurile, denotă acest lucru.
Ce va însemna această înțelegere cu hipermarketurile, probabil vor transforma toate promoțiile pe care le vedem in hipermarket în momentul de față, mai ales la produsele alimentare de bază, le vor duce pe toate pe sub umbrela programului guvernamental, adică nu vom mai vedea promoție făcută de magazin, toate acestea probabil vor fi făcute sub ideea că programul guvernamental permite aceste reduceri de prețuri.” a precizat analistul economic Adrian Negrescu.
Scumpirile anunțate de INS
În luna august a acestui an, preţul zahărului a fost cu 30,20% mai mare comparativ cu august 2022, cel al margarinei a urcat cu 20,85%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 19,69%, peştele proaspăt cu 18,7%, peştele şi conservele din peşte cu 18,44%, iar berea cu 17,82%. Preţul uleiului a scăzut, în ritm anual, cu 21,47%, uleiul, grăsimile şi slănina cu 17,45%, făina s-a ieftinit cu 12,25%, produsele de morărit cu 8,61%, iar mălaiul cu 3,43%.
Faţă de luna iulie a acestui an, cel mai mult s-au scumpit citricele şi alte fructe meridionale (plus 4,88%), carnea de bovine (plus 1,14%), conservele din fructe (0,99%), conservele şi alte produse din peşte (0,82%) şi preparatele din carne (0,7%). Pe de altă parte, făina a fost mai ieftină cu 16,97% în august faţă de iulie 2023, produsele de morărit au avut un preţ mai mic cu 15,34%, mălaiul s-a ieftinit cu 13,16%, iar uleiul cu 7,7%.
La capitolul mărfuri nealimentare, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit energia termică, cu 23,82%, detergenţii, cu 22,17% şi articolele de igienă şi cosmetice, cu 17,96%.
În ultimul an, combustibilii s-au ieftinit cu 2,86%, iar energia electrică a consemnat un minus de 2,78%.
Faţă de luna precedentă, în august, medicamentele au costat mai mult cu 20,78%, iar articolele medicale au consemnat un plus de 15,49%. Potrivit datelor INS, energia electrică a fost mai ieftină cu 1,52%.
În ceea ce priveşte serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele în transportul aerian – plus 19,12%, în sectorul apă, canal, salubritate – plus 19,11% şi igienă şi cosmetică ( plus 17,15%).
În august, faţă de iulie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce priveşte serviciile de transport aerian, 1,99%, reparaţii auto, electronice şi lucrări foto, cu 1,44% şi confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte, 0,90%.
Consiliul Concurenței a confundat iunie cu august
Săptămâna trecută Consiliul Concurenței a anunțat ca un imens succes „ordonanța ieftinirii”, care ar fi adus, susține instituția, ieftiniri consistente: 49% la prune, 37% la roșii, 37% la ceapă, 32% la cartofi și lista continuă.
Printre exprimările problematice se numără mai ales acel „până la”, care, în mod evident, se referă la un anumit produs, dintr-un anumit magazin, nereprezentativ pentru consumul general al populației chiar și în ceea ce privește cele 14 alimente de bază incluse de Guvern pe lista ordonanței „ieftinirii”.
Mai mult, comparația este făcută cu luna iunie, nu cu cea precedentă aplicării ordonanței, ceea ce înseamnă, simplu spus că adună și ieftiniri care nu au legătură cu ordonanța.
Diferențele dintre cele două raportări pot fi explicate în felul următor: Consiliul Concurenței a luat ca punct de reper luna iunie, nu iulie, a luat în considerare o serie foarte limitată de produse (probabil cele cu cele mai mari ieftiniri) și s-a limitat la prețurile din unele mari lanțuri de magazine.
În concluzie, marile ieftiniri la raft au fost de fapt un bluf, deși românii nu au simțit mari ieftiniri la raft. Măsura a fost partial eficientă întrucât prețurile la anumite alimente cel puțin au stagnat, însă la produsele non-alimentare au fost scumpiri.
