În câteva țări din Uniunea Europeană, posturile de știri (presa) este condusă de persoane puternice, iar, spre exemplu, în Ungaria, controlul guvernului asupra peisajului mediatic, fie direct, fie prin intermediul oligarhilor prieteni, rămâne neschimbat. Populația care consumă presă zi de zi ar trebui să știe cine deține principalele canale informative, astfel, transparența ar fi mult mai mare.
Atunci când există o urgență, UE a demonstrat că poate acționa. A făcut acest lucru atunci când a interzis principalele canale de propagandă ale Kremlinului și a împiedicat dezinformarea să prospere și mai mult spațiul informațional european. A fost o demonstrație de forță și un mesaj despre importanța unui ecosistem mediatic liber, relatează Euobserver.
Acum, UE trebuie să acționeze cu aceeași fermitate împotriva amenințărilor la adresa libertății presei din interiorul său.
Un nou raport al Uniunii pentru Libertăți Civile pentru Europa arată că libertatea și pluralismul presei continuă să se erodeze în întregul bloc. În unele state membre, noile tendințe semnalează amenințări la adresa libertății presei acolo unde aceasta a fost mult timp considerată de la sine înțeleasă; în altele, jurnalismul liber și independent se apropie de ultima suflare.
UE ar trebui să utilizeze viitorul Act privind libertatea presei, precum și instrumentele existente pentru a inversa această tendință.
CITEȘTE ȘI – Investigație Recorder: În 2019, PSD a plătit către România TV 3.000 de euro pe minut pentru publicitate electorală
Mai puțină concentrare, mai multă transparență
Scăderea pluralismului mediatic este una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă peisajul mediatic european. Accesul la diverse surse de știri și de analiză editorială permite oamenilor să ia în considerare mai multe idei și opinii și să își facă propria părere cu privire la problemele de interes public.
În condițiile unei concentrări a proprietății mediatice, există riscul ca mijloacele de informare în masă să fie folosite pentru a promova o anumită agendă, un anumit punct de vedere politic sau un anumit interes de afaceri, adesea pentru a servi drept instrument al proprietarilor.
În multe țări din UE, precum Republica Cehă și Franța, posturile de știri se află în mâinile câtorva persoane puternice. În Ungaria, controlul guvernului asupra peisajului mediatic, fie direct, fie prin intermediul oligarhilor prieteni, rămâne neschimbat.
Acesta este motivul pentru care transparența proprietății media este esențială. Oamenii ar trebui să poată ști cine deține sursele de știri pe care se bazează și ce forțe – politice, de afaceri sau de altă natură – au puterea de a modela știrile pe care le consumă.
Guvernele „trag sforile„
Faptul că mass-media se poate bucura de un mediu liber și favorabil depinde adesea de cine deține puterea. În Slovenia, libertatea presei a avut de suferit în mod semnificativ în timpul guvernului precedent al lui Janez Janša, care a făcut tot posibilul pentru a controla mass-media de serviciu public (PSM).
În noiembrie 2022, noul guvern a adoptat amendamente pentru depolitizarea PSM, ceea ce dă speranța că independența editorială a acesteia poate fi restabilită.
Cu toate acestea, în Suedia, schimbarea vânturilor politice este de rău augur, deoarece noul guvern de dreapta a sporit presiunea asupra PSM, susținând că este părtinitoare în relatările sale și amenințând-o cu reduceri bugetare.
Există, de asemenea, îngrijorarea că o nouă lege care vizează spionajul străin ar putea avea un efect descurajator asupra activității jurnaliștilor de investigație.
Există multe alte tactici pe care guvernele le folosesc pentru a controla peisajul mediatic, cum ar fi utilizarea publicității de stat ca armă. În mai multe state membre, alocarea publicității de stat este incorectă și lipsită de independență. Fondurile publice sunt canalizate către instituții favorabile guvernului, în timp ce presa independentă este privată de o sursă vitală de venit.
În Polonia și Ungaria, nu există niciun fel de norme care să asigure o alocare echitabilă a publicității de stat. Timp de ani de zile, instituțiile media pro-guvernamentale au primit un sprijin financiar semnificativ mai mare – o tendință care a continuat și în 2022. Plângerile potrivit cărora distribuția publicității finanțate de stat în Ungaria este folosită în mod abuziv au fost respinse de Comisia Europeană.
Scrii un articol, citești o reclamație în justiție
În vreme ce companiile de presă se confruntă cu presiuni economice și politice, jurnaliștii sunt nevoiți să facă față și atacurile fizice sau verbale, hărțuirii, intimidării, discursului urii și campaniilor de denigrare. Violența este mai cu seamă accentuată la proteste și pe internet – iar femeile sunt vizate în mod disproporționat.
O practică tot mai răspândită este folosirea proceselor intentate abuziv, care sunt denumite și „procese abuzive contra participării publice” (SLAPP), inițiate de politicieni influenți, companii, judecători și alte categorii pentru a-și reduce criticii la tăcere.
Numai în Croația au fost înregistrate în 2022 de către Asociația Jurnaliștilor Croați peste 950 de procese în curs contra unor publicații și jurnaliști, cu totalul compensațiilor pretinse depășind 10 milioane de euro. La fel ca majoritatea statelor UE, Croația nu are legi în vigoare care să împiedice această hărțuire judiciară.
Cum putem îndrepta vaporul
Libertatea presei este prea importantă pentru alegeri. Este o condiție prealabilă a unei democrații stabile și nu este o coincidență faptul că în țările în care presa liberă se confruntă cu amenințări existențiale, la fel se întâmplă și cu democrația însăși.
UE dispune de o varietate de instrumente pentru a pune bazele unei prese cu adevărat libere. Actul european privind libertatea presei (European Media Freedom Act – EMFA) trece în prezent prin procesul legislativ. Decidenții UE trebuie să dea dovadă de curaj și să adopte EMFA în cea mai viguroasă formă posibilă. Procedând astfel, legea poate ajuta PSM să-și îndeplinească misiunea, poate proteja independența editorială și poate asigura transparența cu privire la cine controlează știrile pe care le consumăm.
În același timp, UE trebuie să își folosească competențele existente pentru a lansa investigații împotriva statelor membre în care libertatea și pluralismul presei sunt în pericol.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
