Principalele partide din România au alocat în 2022 și în primele trei luni ale acestui an, jumătate din fonduri pentru propagandă și presă, potrivit unui raport realizat de Expert Forum. De asemenea, din cele 93 de partide analizate, 79 nu au declarat niciun angajat la ANAF, iar PNL are doar 30 de salariați. O situație care ar trebui reglementată este aceea că din subvențiile primite de partide se plătesc amenzile date de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
În 2022, veniturile și cheltuielile a 59 de partide care au raportat bilanțul au fost de 276 de milioane de lei și cheltuieli de 239 de milioane de lei. Peste 110 milioane de lei au fost alocate către PSD, PNL are peste 68 de milioane de lei, UDMR – peste 48 de milioane de lei, USR are aproape 32 de milioane de lei, PMP – 6,5 milioane de lei, PRO România – 3,5 milioane de lei și AUR are aproximtaiv 3 milioane de lei, potrivit datelor Expert Forum.
Peste jumătate din venituri au fost alocate propagandei și presei
În 2022, pentru presă și propagandă, sumele cheltuite de partide au crescut de la 62 de milioane la peste 100 de milioane de lei (54%) pentru acest tip de serviciu. PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 de milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR a facturat 5 milioane de lei (18%). Pe lângă fondurile pentru publicitate politică, liberalii au alocat alte 10 milioane de lei pentru sondaje, activități cu caracter politic și consultanță politică, ceea ce indică o intensificare a activităților de promovare. AUR nu a cheltuit pentru publicitate. PNL a avut cea mai mare creștere, dublând-și aproape cheltuielile pentru această categorie bugetară, mai arată aceeași sursă.
Venituri și cheltuieli în primele trei luni ale anului
Potrivit datelor, prezentate de Autoritatea Permanentă Electorală, cele mai mari partide din țară au cheltuit aproape jumătate din încasări pentru presă și propagandă.
PSD a avut încasări de 24,3 milioane de lei, din care 12,7 milioane au fost cheltuite pentru presă și propagandă. PNL a avut 20,6 milioane de lei din care 11,2 pentru presă și propagandă. PMP a avut încasări de 1,27 milioane de lei, din care 595.000 cu presa și propaganda. USR încasări de 11,1 milioane de lei, din care 2,84 milioane le-a cheltit cu presa și propaganda. AUR a încasat 4,9 milioane de lei și a raportat cheltuieli de 0 lei pentru presă și propagandă.
AEP a dat amenzi partidelor
Întrebat de ce partidele mici sunt amendate și cu 50.000 de lei, directorul AEP Constantin Rada a precizat că sunt partide că au sedii fictive.
,,Pe baza planului anual am făcut control la toate partidele politice. Trimitem partidelor notificări și încercăm să prevenim. Am mers pe varianta sancțiunii maxime la partidele care nu s-au suspus conroluli, nu au publicat niciun raport. Mai mult de atât nu le găsim, la sediul partidului erau baruri, colegele noastre au fost agresate. Președinții de partide mai mici ne-au jignit. Partidele nu se supun controlului. Datele din registrul comerțului nu mai corespund. Este 50.000, dar se poate plăti jumătate din minim 7.500 lei.”, a explicat Constantin Rada.
O altă situație care ar trebui reglementată este aceea că partidele plătesc amenzile din subvențiile date de către stat, ceea ce nu poate fi considerată neapărat sancțiune în acest caz.
Deși partidele politice sunt obligate să depună bilanțul și să raporteze pe ce au cheltuit banii, reprezentanții AEP spun că în momentul dat nu au pârghiile necesare să aibă acces la destinația finală a sumelor alocate.
,,Cum toate instituțiile publică rapoartele, așa și partidele ar trebui să publice execuțiile bugetare ca orice instituție publică românească. USR a depus deja de șase luni un proiect legislativ că trebuie precizată destinația finală.”, a declarat deputatul USR Alin Apostol.
De altfel, Septimius Pârvu, Expert Forum, nu exclude nici varianta ca în continuare să se vină cu banii în sacoșe la partide.
Până ca lucrurile să se reglementeze în privința folosirii banilor de câtre partidele politice, este cert că vom mai trece peste patru rânduri de alegeri. De altfel și AEP promite o modernizare a sistemului, dar și o mai bună reglementare, dar recunsc faptul că o vor face cel mai probabil din 2025, după alegeri.
