Amânarea unei decizii privind o soluție la facturile de gaze și energie înseamnă costuri în plus pentru românii care nu sunt protejați de actualele decizii de plafonare și compensare. Tot mai mulți experți scot din discuții nevoia de plafonare a facturilor pentru anumite categorii și vorbesc despre soluții pe termen mediu care să vizeze producția internă și investițiile.
O mare parte din mediul de afaceri vorbește despre predictibilitate și faptul că nu cred în pomeni sau în cadouri făcute consumatorilor casnici, cât și non-casnici.
,,Pentru mine cea mai grea variantă este cea a nesiguranței și a lipsei de predictibilitate. Pe mine mă pune în imposibilitatea de a lua niște decizii care să mă facă să fiu sustenabil în continuare. Un studiu și o predictibilitate ar fi esențiale. Nu cred în pomeni, în costuri subvenționate.”, ne-a declarat Cristian Paul, om de afaceri.
Guvernul era așteptat să ia noi măsuri pentru ajutorarea românilor în privința facturilor la gaze și electricitate, măsuri care ar urma să fie luate abia peste o lună și să intre în vigoare după Revelion.
Ordonanța de urgență presupune o semi-reglementare pe piața energiei. Asta înseamnă că nu va fi o reglementare clasică, ci va avea și o componență de piață liberă.
Astfel, pentru consumatorii casnici, schimbările nu vor fi foarte mari. Prețurile vor fi de 0,68 și 0,80 de lei, așa cum a fost și până acum, dar se va găsi un preț fix și pentru cei 700.000 de consumatori casnici, care nu se încadrează la un consum lunar de până în 255 KWh,
Consumatorii, cât și furnizorii așteptau noi decizii pentru a se clarifica modul de calcul, întrucât în momentul de față funcționează mai multe tipuri de calcul, ceea ce creează un adevărat haos, iar consumatorii în loc să primească facturi cu un cost decent se confruntă cu facturi calculate greșit.
,,Costul mai mare la combustibil sau la facturi decât în alte state ne arată costul pe care îl plătește fiecare cetățean la incompetență și la lipsa de transparență a unei piețe cheie pentru dezvoltarea unei economii. Al doilea lucru este că în noianul actualul e prețuri și haos decizional, consumatorul casnic mic nu are acapacitatea de a apela la un consilier care să-l asisten în alegerea celui mai bun furnizor adaptat nivelului său de consum. Și atunci va pica din nou în capcana furnizorului în care a avut contract”, ne-a declarat Andreea Paul, profesor de economie.
România va primi 2,5 miliarde de euro din fondul de coeziune pentru sărăcie energetică, crearea locurilor de muncă, IMM-uri și persoane vulnerabile.
„Avem o veste foarte bună de la Comisia Europeană, care a disponibilizat 10% din Fondurile de Coeziune, la nivelul întregii Uniuni discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocați pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri și desigur pentru susținerea cetățenilor vulnerabili”, a declarat Nicolae Ciucă.
De la nivelul Comisiei Europene au fost propuse trei măsuri în criza energetică, măsuri care ar trebui luate în calcul și de Executivul de la București. Prima ar fi reducerea voluntară cu 10% a consumului de energie electrică până la finele lunii martie, iar 5% în orele de vârf. Plafonarea veniturilor producătorilor de energie: 180 de euro per megawat/oră pentru societățile care produc energie electrică cu costuri operaționale reduse pe bază de surse regenerabile de energie, energie nucleară și lignit. Și ultima introducerea unei contribuții de solidaritate din partea întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili. Contribuția ar trebui să provină din partea companiilor care au făcut profit cu 20% mai mare comparativ cu profiturile medii din ultimii patru ani.
Cu siguranță că de la începutul anului viitor vom avea parte de modificări atât în ceea ce privește modul de calcul al facturilor, cât și modificări în privința reglementării pieței de energie.
