România plătește printre cele mai scumpe tarife la gaze și energia electrică, deși avem prețuri plafonate. Greu de înțeles este de ce această schemă de plafonare-compensare a fost aprobată pentru o perioadă de doi, până la finele lunii martie 2025, asta deși între timp, utilitățile s-au mai ieftinit.
Situația este de departe de a fi soluționată, în contextul în care ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ne arată statistici mai vechi de la Eurostat cum că avem gaze și energie electrică la prețuri bune, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Întrebați cei de la Bruxelles despre această situație atipică, ei au răspuns că:
„Comisia analizează problema și este în contact cu autoritățile române pentru a înțelege mai bine schema. Ca principiu general, intervențiile statelor membre privind prețurile trebuie să fie în conformitate cu normele UE privind piața energiei”, a răspuns un purtător de cuvânt al Comisiei pentru Hotnews.ro.
Guvernul analizează modificarea legislației privind plafonarea prețurilor
Săptămâna trecută, Ministerul Energiei a anunțat că analizează modalitățile în care poate fi modificată OUG 27/2022 (privind plafonarea prețurilor).
„Noi încercăm să scădem și mai tare facturile. Se poate merge sub acest plafon, desfășurăm o analiză tehnică și vom veni cu eventuale ajustări ale OUG 27/ 2022. (…) Românii vor plăti mai puțin, plafoanele maxime rămân la fel. (…) Ne uităm dacă există vreo modalitate pentru a determina scăderi și mai mari ale prețurilor.”, a declarat Sebastian Burduja, întrebat despre prețurile la energie și gaze.
Prețurile la gaze și energie, la nivelul Uniunii Europene
În prima jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice pentru gospodării, inclusiv toate taxele, în UE au crescut de la 25,3 euro/100 kWh la 28,9 euro/100 kWh, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.
Prețul mediu al gazelor naturale a crescut, de asemenea, de la 8,6 euro/100 kWh la 11,9 euro/100 kWh în aceeași perioadă. Acestea sunt cele mai mari prețuri înregistrate de Eurostat, biroul oficial de statistică al UE.
Dacă ne uităm la variațiile procentuale de la un an la altul, prețurile energiei electrice în UE au crescut cu 14,5% în prima jumătate a anului 2023, iar cele ale gazelor naturale au crescut cu 37,9%. Aceste cifre sunt mai mici decât în a doua jumătate a anului 2022, când variațiile procentuale de la un an la altul au atins vârful.
Conform Eurostat, cifrele sugerează că prețurile la electricitate și gaze naturale se stabilizează în UE, chiar dacă prețurile finale la consumator cu taxe sunt ușor mai mari decât în a doua jumătate a anului 2022: prețurile înainte de taxe la electricitate și gaze naturale sunt în scădere, însă țările își retrag parțial măsurile de sprijinire a prețurilor la energie, ceea ce explică creșterea.
În prima jumătate a anului 2023, prețurile energiei electrice cu taxe incluse pentru consumatorii casnici din Spațiul Economic European (SEE) au variat de la 11,4 euro/100 kWh în Bulgaria la 47,5 euro/100 kWh în Țările de Jos. Țările de Jos au fost urmate de Belgia (43,5 euro), România (42 euro) și Germania (41,3 euro).
În nouă state membre ale UE, prețurile energiei electrice au fost mai mari decât media UE.
Întrucât Franța are cea mai mare pondere de energie nucleară în mixul său de energie electrică (68,9 % în 2021) din UE, prețurile sale la electricitate au fost semnificativ mai mici decât media UE, cu 23,2 EUR pentru 100 kWh în prima jumătate a anului 2023. Nu a fost cazul Belgiei, unde ponderea energiei nucleare în producția de electricitate a fost de 50,6%. Belgia s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai mari prețuri la electricitate.
Prețurile la electricitate și gaze au crescut în aproape toate țările UE
Prețurile energiei electrice pentru gospodării au crescut în 22 de țări din UE în prima jumătate a anului 2023, comparativ cu prima jumătate a anului 2022, potrivit datelor Eurostat, iar prețurile la gaze au urcat în 20 din cele 24 de state membre ale UE.
Prețurile gazelor naturale au crescut substanțial în mai multe țări din Europa, urcând cu peste 100% în Letonia, România și Austria. Acestea au fost urmate de Olanda (100%), Turcia (92%) și Irlanda (73%). Țările UE Italia, Estonia și Croația au înregistrat scăderi mai mici de 1%.
Între timp, prețurile au tot scăzut și vor scădea și mai mult ca urmare a cererii scăzute, însă Guvernul ar putea lua noi măsuri, dacă cei de la Comisia europeană va cere socoteală.
