În timp ce unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din istoria modernă fac ravagii în această vară în Canada și în Statele Unite, oamenii de știință sunt nerăbdători să înțeleagă efectele fumului asupra sănătății umane. Acum, un studiu alarmant a descoperit că persoanele care locuiesc în zone cu expunere persistentă la fumul incendiilor de vegetație pot avea riscuri mai mari de a dezvolta demență, notează The Washington Post.
În vestul Statelor Unite, există regiuni în care jumătate din expunerea anuală a cetățenilor la poluarea cu particule fine este cauzată de fumul incendiilor de pădure, a declarat Sara Adar, epidemiolog de mediu la Universitatea din Michigan și unul dintre autorii noului studiu, publicat la 14 august în JAMA Internal Medicine.
„Și știm că fumul incendiilor de pădure este din ce în ce mai frecvent și mai sever”, a spus ea.
Incendiile de vegetație distrug totul în calea lor. Emit un amestec de particule fine care pot fi mai neurotoxice decât particulele provenite din altă parte, a adăugat autorul principal al studiului, Boya Zhang, cercetător în domeniul epidemiologiei de mediu la Universitatea din Michigan.
Este bine cunoscut din punct de vedere științific faptul că inhalarea de particule microscopice care plutesc în aer poate provoca o serie de probleme grave de sănătate. Oamenii de știință sunt cel mai mult preocupați de particulele cunoscute sub numele de PM2,5, care au o lățime mai mică de 2,5 micrometri (lățimea unui fir de păr uman variază între 50 și 70 de micrometri). Aceste particule minuscule pot ocoli apărarea sistemului nostru respirator, pot intra în fluxul sanguin și pot ajunge la organele vitale, inclusiv la creier.
Poluarea cu particule a fost asociată cu bolile neurodegenerative, cum ar fi demența, dar nu s-a descoperit dacă sursele specifice de PM2,5 au legătură. Este un studiu care arată cum diferite surse de poluare cu particule pot avea niveluri diferite de risc.
„Cred că aceasta este următoarea direcție în care trebuie să mergem”, a declarat Marc Weisskopf, un epidemiolog de mediu de la Harvard T.H. Chan School of Public Health, care nu a fost implicat în acest studiu.
„Trebuie să știm dacă există anumite surse [de PM2,5] care au un impact real asupra demenței, astfel încât să ne putem da seama ce să reglementăm și unde”.
Zhang și echipa sa au evaluat din punct de vedere cognitiv aproape 30.000 de americani în vârstă de 50 de ani și mai în vârstă care trăiesc în întreaga țară, folosind date colectate între 1998 și 2018 pentru Studiul privind sănătatea și pensionarea, finanțat de guvernul federal. Niciunul dintre participanți nu suferea de demență la începutul studiului, iar monitorizările au fost efectuate la fiecare doi ani pentru a urmări dacă au existat schimbări în starea lor de sănătate.
Pentru a estima nivelurile de expunere ale participanților, oamenii de știință au combinat datele privind sănătatea cu estimări ale modelelor de PM2,5 provenite din diferite surse, printre care agricultura, traficul rutier, industria, praful adus de vânt și incendiile de pădure. Ei au simulat mai întâi cantitatea totală de PM2,5 din aer și au tratat-o ca pe o bază de referință. Apoi, una câte una, au luat fiecare sursă în parte și au scăzut noua estimare din linia de bază pentru a calcula contribuția specifică fiecărei surse.
Pentru a elimina alți factori de risc care ar putea influența rezultatele, Zhang și colaboratorii săi au luat în calcul caracteristicile participanților la studiu, cum ar fi vârsta, sexul și rasa.
Cercetătorii au estimat că aproape 188.000 de cazuri noi de demență în fiecare an pot fi atribuite expunerii totale la PM2,5 în Statele Unite. După ce au ajustat pentru alți factori de risc, echipa a constatat că doar fumul de incendiu și emisiile agricole au avut legătură cu această boală.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
