Fostul președinte al parlamentului rus Ruslan Hasbulatov, un aliat al lui Boris Elţîn înainte de a se întoarce împotriva lui în 1993, a murit la vârsta de 80 de ani, a anunţat marţi televiziunea de stat, citând apropiaţi ai acestuia, notează AFP.
Ruslan Hasbulatov, de origine cecenă, a încetat din viaţă la domiciliul său de la periferia Moscovei, potrivit aceleiaşi surse.
Activistul pentru drepturile omului Alexandr Cerkasov a confirmat că Hasbulatov a murit marţi, fără a preciza cauza decesului.
Corpul său va fi transportat în satul natal, Tolstoi-Iurt, în Cecenia, unde va avea loc înmormântarea lui, a precizat el pe Facebook, conform agerpres.ro.
Fostul președinte al parlamentului rus, Ruslan Hasbulatov, a murit la 80 de ani, fiind din cei care au supraviețuit loviturii de stat din 1991
După prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, Ruslan Hasbulatov, un colaborator apropiat al lui Boris Elţîn, a fost numit preşedinte al parlamentului. Cei doi au rezistat împreună loviturii de stat din august 1991.
Dar o rivalitate i-a opus rapid. Lupta pentru putere a culminat cu revolta din octombrie 1993, când Boris Elţîn a trimis tancuri să ia cu asalt clădirea parlamentului. Hasbulatov a fost închis pentru scurt timp.
I s-a acordat amnistia în 1994, dar cariera sa politică s-a încheiat. „Elţîn practic mi-a distrus viaţa”, a declarat Ruslan Hasbulatov în 2014 pentru jurnalul Argumentî i Faktî.
Fiica cea mica a lui Eltin explica de ce tatal sau l-a ales succesor pe Putin
Tatiana Diacenko, fiica cea mica a defunctului presedinte rus Boris Eltin, primul presedinte al Rusiei postsovietice, a acordat un amplu interviu editiei din luna decembrie a revistei pentru barbati ‘Medved’ (‘Ursul’), in care a incercat sa risipeasca zvonurile despre bogatiile acumulate ilegal pe timpul cand indeplinea functia de consilier al tatalui sau, a relatat despre legaturile sale cu magnatul Boris Berezovski, in prezent autoexilat la Londra si despre cum a aparut candidatura lui Vladimir Putin la succesiunea lui Boris Eltin, informeaza Agerpres.
Acesta este al treilea mare interviu al Tatianei Diacenko, dupa cel din cadrul emisiunii ‘Eroul zilei’ de la postul de televiziune NTV (1997) si cel acordat revistei ‘Ogoniok’ (decembrie 1999).
In ceea ce priveste averea acumulata din relatiile oculte cu oligarhii rusi, Diacenko a raspuns transant: „Cel care va gasi casele, vilele sau castelele ce-mi apartin in Franta, Anglia, Germania sau in orice alt colt al lumii, actiunile mele la Sibneft, Lukoil, Gazprom si oriunde mi-au fost atribuite, conturile mele de miliarde de dolari din bancile elvetiene, britanice sau de aiurea, avionul sau iahtul meu – este liber sa le ia pentru sine”.
„Nu am si nici nu am avut vreodata nimic din toate acestea”, sustine ea, dezmintind si informatiile potrivit carora familia ei ar locui la Londra. „Cand s-au compus aceste minciuni, ideea a fost aproximativ aceasta: au furat din averea oamenilor si acum duc o viata de huzur pe acesti bani peste hotare, mai ales ca baieti plini de zel precum Korjakov (Aleksandr, fosta garda de corp al tatalui sau), Hinstein (Aleksandr, jurnalist apropiat de aripa siloviki din anturajul lui Putin) si alti scriitori-cekisti au fabulat grozav pe tema aceasta” – a afirmat Tatiana Diacenko, care a infirmat cu aceasta ocazie si ca ar detine proprietati in zonele rezidentiale de langa Moscova sau Nikolina Gora.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
