Federația Solidaritatea Sanitară din România atrage atenția că personalul medical are salarii mai mici cu 15 la sută

Federația „Solidaritatea Sanitară” continuă prezentarea analitică a problemelor și nedreptăților cu care se confruntă profesioniștii din sănătate, de data aceasta este vorba de asistentele medicale. Asistentele medicale au salariile reale mai mici cu până la 15% decât cele avute înaintea creșterilor salariale din 2018

Prezentarea generală

Asistentele medicale reprezintă la ora actuală 40,55% din angajații sistemului public de sănătate. Cca. 90% dintre ele lucrează în ture; în trei schimburi sau varianta 12/24. O asistentă medicală care lucrează în ture efectuează în medie 56 de ore de noapte (7 ture) și lucrează în medie 40 de ore (5 zile) în weekend sau în zilele de sărbători legale. Marea majoritate a asistentelor medicale își desfășoară activitatea în condiții de muncă ce fac parte din una din următoarele categorii (în unele cazuri din mai multe): grele, periculoase, deosebit de periculoase sau deosebite. Salariul total al asistentelor medicale include atât munca atipică desfășurată pentru asigurarea continuității serviciilor medicale, cât și activitatea desfășurată în diferite condiții de muncă.

Pentru a asigura corecta înțelegere a problemelor din partea cetățenilor și, mai ales, a politicienilor, prezentăm în continuare o serie de aspecte extrem de relevante pentru inechitățile care afectează salarizarea asistentelor medicale.

1. Creșterea salariului de bază este mai mică decât inflația

Conform datelor INS, în perioada ianuarie 2018- martie 2023 inflația a fost de 41,24%. În același interval creșterea netă a salariilor de bază a fost de:

• 37% pentru asistentele medicale principale^[1] cu studii postliceale (PL)
• 26% pentru asistentele medicale principale cu studii superioare (S).

Consecința poate fi dedusă cu ușurință: la acest moment asistentele medicale principale cu PL au salariul real mai mic cu 4% față de cel avut înaintea creșterilor salariale introduse prin Legea nr. 153/2017 (față de 1 ianuarie 2018), iar asistentele medicale principale cu studii S au salariul real mai mic cu 15%.

În concluzie la acest punct: asistentele medicale din sectorul public de sănătate au salariile reale mai mici cu până la 15% decât cele avute înaintea creșterilor salariale din 2018.
Pentru mai multă claritate (derivată din agenda publică actuală) prezentăm în Anexa nr. 1 o comparație între situația asistentelor medicale cu grad principal și câteva funcții din Educație, având drept criteriu evoluția salariului real^[2] pentru perioada ianuarie 2018 – aprilie 2023.

2. Compararea coeficienților de ierarhizare evidențiază eroarea de ierarhizare
         

Analiză comparativă (prezentată în Anexa nr. 2 la prezentul comunicat) dintre coeficientul de ierarhizare al asistentelor medicale principale cu postliceală (acestea reprezentând cca. 80% din totalul asistentelor medicale angajate în sistemul public de sănătate) și alte funcții din domeniul bugetar, arată că această categorie profesională are coeficientul de ierarhizare (și, în consecință, salariul de bază) mult mai mic decât o serie întreagă de funcții cu un nivel de studii mult mai redus (de regulă cu studii medii; în unele cazuri chiar cu studii generale). Această comparație evidențiază fără tăgadă marea eroare de ierarhizare a salariilor de bază cărora le-au căzut victimă asistentele medicale în legea salarizării.^[3] 

3. Asistentele medicale debutante din Sănătate au salariu de bază mai mic decât debutanții din Educație

Deoarece faptul că problema salarizării mult prea mici a debutanților din Educație este deja înțeleasă și acceptată ca una legitimă, o utilizăm drept criteriu de raportare pentru asistentele medicale debutante din Sănătate. Așa cum ne arată anexa nr. 3 la prezentul comunicat, în actuala lege a salarizării salariile de bază ale asistentelor medicale debutante sunt mai mici decât funcțiile debutante echivalente din educație cu 3,6% în cazul studiilor superioare, cu 3,9% în cazul studiilor superioare de scurtă durată și cu 6,4% în cazul studiilor postliceale (față de studiile medii din educație).

Așadar, analiza comparativă ne arată că în actuala lege a salarizării nu doar că salariile debutanților din Educație se află la un nivel foarte mic și trebuie crescute, ci că problema este chiar mai gravă în cazul asistentelor medicale debutante din Sănătate.

4. Salariul mediu net al asistentelor medicale din unitățile publice este semnificativ mai mic decât cel pe economie, deși această categorie profesională își desfășoară activitatea în condiții de muncă ce ajung până la deosebit de periculoase și participă la asigurarea continuității serviciilor medicale

Salariul mediu net al asistentelor medicale din sectorul public  este de 4285 lei/lună. El este în acest moment cu 269 lei mai mic decât salariul mediu de la nivel național  (cel valabil pentru toți angajații din România), aflat în luna aprilie la valoarea de 4554 lei/lună^[4]. 

Trebuie reținută o diferență esențială care evidențiază nedreptatea cărora le cad victimă asistentele medicale: marea majoritate a asistentelor medicale lucrează în zilele libere și în turele de noapte (peste 40% din timpul de lucru fiind desfășurat în cadrul acestor programe de lucru atipice).

Cu alte cuvinte, deși majoritatea asistentelor medicale asumă afectarea profundă a vieții de familie pentru asigurarea continuității actului medical, prin desfășurarea activității în cadrul unor programe atipice, la care se adaugă riscurile specifice locurilor de muncă, cu toate acestea nivelul veniturilor obținute nu reflectă acest tip de sacrificiu personal făcut în interes public, fiind sub nivelul salariului mediu la nivel național.

Rămânerea în urmă a salarizării asistentelor medicale este generată de trei cauze:

• Salariile de bază mult mai mici decât ale altor categorii profesionale (coeficienții de ierarhizare foarte mici).
• Nivelul foarte redus al plății pentru plata continuității serviciilor medicale (pentru munca efectuată în zilele libere și în timpul nopții.)
• Acoperirea realității de sloganul „în sănătate au crescut salariile”, care a funcționat în următoarele modalități:
  • Faptul că asistentele medicale au făcut parte (alături de medici) din categoria funcțiilor care au beneficiat încă din luna martie 2018 de salariile de bază prevăzute în legea salarizării pentru anul 2022 a ascuns problema. S-a ajuns la situația următoare: salarii de bază crescute foarte puțin, dar acordate într-o singură tranșă, care a generat iluzia unor creșteri foarte mari. Creșterea salariilor de bază pentru asistentele medicale pentru întreaga perioadă este egală cu creșterea anuală a salariilor de bază pentru multe profesii.
  • Prezentarea excepțiilor drept regulă, excepțiile fiind construite pe salariile brute totale.

5. Evoluția tarifelor orare suplimentare aferente condițiilor speciale de muncă și programului special de lucru reflectă reducerea veniturilor salariale

Cca. 90% dintre asistentele medicale din sectorul public participă la asigurarea continuității serviciilor medicale. Această situație face ca recompensele pentru contribuția la asigurarea continuității serviciilor medicale să reprezinte o pondere importantă din venitul salarial total.

Dacă la 1 ianuarie 2018 recompensa cumulată pentru contribuția personală la asigurarea continuității serviciilor medicale (lucrul în timpul nopții/în ture și în timpul zilelor nelucrătoare) era de cca. 40% în plus la salariul de bază^[5]. Dată fiind această pondere mare a activității atipice în sănătate și, în mod corespunzător, a ponderii recompenselor pentru această activitate din salariul total, raportat la alte sectoare de activitate, orice dezechilibrare a recompenselor are ca efect o afectare a veniturilor totale.

Dezechilibrarea s-a produs, ea având o amploare semnificativă: la ora actuală recompensa cumulată pentru contribuția personală la asigurarea continuității serviciilor medicale reprezintă doar cca. 23%, suferind o diminuare de cca. 17 puncte procentuale față de ianuarie 2018. Această evoluție a fost generată de blocarea în fiecare an a aplicării prevederilor legii salarizării privind plata acestor forme de recompensă.

Pentru a avea o imagine de ansamblu, luând în considerare categoria cu numărul cel mai mare, respectiv asistentele medicale principale absolvente de postliceală, putem constata că o astfel de asistentă medicală câștigă în plus, net, pentru orele de noapte 5,5 lei/oră. Dacă defalcăm calcul pe numărul de ore efectuate în ture (tura a doua și a treia) putem constata că aceeași asistentă medicală câștigă 2,7 lei/oră.^[6]

Deficitul de personal

Deficitul de asistente medicale în sectorul public de sănătate este la ora actuală de cca. 22,42%, nevoia unităților publice fiind de cca. 20.243 de asistente medicale în plus față de numărul actual. Asta înseamnă că fiecare asistentă medicală trebuie să lucreze în plus, în medie, cu cca. 25%. Acest procent se reflectă atât în creșterea atribuțiilor de serviciu, cât și în creșterea numărului de ore suplimentare (neplătite și nerecuperate). De asemenea, deficitul de personal ia forma unui număr mare de zile de concediu care nu pot fi luate, această situație accentuând epuizarea profesională a asistentelor medicale.

Creșterea continuă a atribuțiilor asistentelor medicale nu este dublată de creșterea veniturilor salariale (ba chiar, după cum am demonstrat la punctul 1, de o scădere a salariilor reale). Orele suplimentare efectuate nu sunt plătite (deoarece legiuitorul a interzis plata) și nu pot fi recuperate (din cauza deficitului de personal). Zilele de concediu de odihnă neefectuate în fiecare an nu pot fi plătite și nu pot fi efectuate^[7] ulterior.

Ce solicităm pentru asistentele medicale:

1. Pe termen lung, aplicarea proiectului noii legi a salarizării, așa cum a fost stabilit cu MS
2. Pe termen scurt:
   1. Plata corectă a continuității prin raportarea sporului de turăși a celui pentru lucrul în zile libere la salariul de bază în plată
   2. Valoarea coeficientului de ierarhizare: 3000 lei (nivelul salariului minim brut pe economie în plată)
   3. Reașezare coeficienților de ierarhizare
3. Deblocarea angajărilor în sistemul public de sănătate și finanțarea acestora.

Toate aceste solicitări fac parte din revendicările pe care Federația „Solidaritatea Sanitară” le susține prin programul de proteste anunțat, ce poate culmina cu greva națională.

Precizăm că în acest moment Federația „Solidaritatea Sanitară” a parcurs pașii legali necesari, deschizând conflictul colectiv de muncă. În consecință, am demarat culegerea semnăturilor pentru grevă, nivelul de referință fiind ca minim jumătate din sectorul public de sănătate să semneze pentru susținerea și participarea la grevă.

^[1] Utilizăm ca referință asistentele medicale cu grad principal deoarece acestea reprezintă împreună (PL+S) peste 85% din totalul asistentelor medicale.

^[2] Calculat ca diferența dintre creșterea nominală a salariilor de bază și rata inflației.

^[3] Prezentată de Federația „Solidaritatea Sanitară” tuturor guvernanților din 2017 până în prezent. Toți s-au dovedit insensibili față de această inechitate, refuzând până acum corectarea ei.

^[4] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cs03r23.pdf

^[5] Pentru calcul am utilizat o medie de 40 de ore de lucru în timpul zilelor libere și a sărbătorilor legale.

^[6] Precizăm că se acordă doar sporul de tură, calculul luând în considerare, alternativ, defalcarea sumei aferentă sporului de tură pe orele efectuate noaptea sau pe cele lucrate în alte ture decât cea de dimineață.

^[7] Atât din cauza deficitului de personal cât și din cauza interpretării eronate a legii în sectorul de sănătate, această ultimă problemă făcând obiectul uneia dintre neînțelegerile de la negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de sector.