Secretarul general al Alianței Atlantice, Jens Stoltenberg, a prezentat cel mai recent raport anual privind situația NATO. România apare într-o poziție stânjenitoare, pe lista țărilor care nu-și respectă promisiunile față de NATO.
Raportul prezentat de liderul NATO acum două zile se referă la situația din anul 2022. După cum se știe, acesta a fost un an critic și pentru NATO, și pentru statele democratice din întreaga lume, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În acest context, era de așteptat ca țarile membre NATO și, în mod special, cele de pe Flancul Estic, deci cele mai vulnerabile în fața Rusiei, să respecte recomandarea conducerii NATO de a aloca pentru Apărare cel puțin 2 la sută din Produsul Intern Brut (PIB).
Recomandarea ca fiecare țară să aibă cheltuieli militare de cel puțin 2 la sută din PIB (și ca, din acest buget militar, cel puțin 20 la sută să fie pentru înzestrare) fusese emisă la summit-ul NATO din anul 2014, din Țara Galilor. Deci recomandarea conducerii NATO era, oricum, anterioară anului 2022, când Rusia a declanșat războiul din Ucraina, iar situația internațională s-a agravat.
Polonia și Țările Baltice – mult înaintea României
Chiar și sub presiunea acestui război, doar șapte dintre cele 30 de țări membre NATO au alocat pentru apărare, în anul 2022, cel puțin 2 la sută din PIB. Potrivit raportului prezentat de Stoltenberg, aceste șapte țări sunt următoarele: Grecia, SUA, Lituania, Polonia, Marea Britanie, Estonia și Letonia. Ordinea este dată de procentul din PIB pe care l-au alocat Apărării.
Cel mai mare procent din PIB l-a alocat Grecia (3,54 la sută), urmată de Statele Unite (3,46 la sută). Este evident însă că, în valoare absolută, cheltuielile militare ale SUA sunt mult peste cele ale Greciei.
Sub plafonul de 2 la sută, primele trei țări (deci cele aflate cel mai aproape de îndeplinirea recomandării NATO) sunt Croația, Franța și Slovacia. Ele sunt, așadar, pe locurile 8, 9 și 10 în clasamentul general al cheltuielilor militare. România este plasată abia pe locul 11 în rândul celor 30 de țări NATO, cu un buget pentru Apărare de doar 1,75 la sută din PIB. Se poate presupune că Stoltenberg cunoaște bine situația României, fie și numai pentru faptul că a avut o vizită la București foarte recent, în noiembrie 2022.
Chiar președintele Iohannis a anunțat promisiunile față de NATO
Promisiunea că România va aloca pentru Apărare 2 la sută din PIB fusese lansată chiar de președintele Iohannis, în anul 2015. Mai mult, în martie 2022, deci imediat după ce Rusia a atacat Ucraina, președintele Iohannis anunța că România va mări acest procent la 2,5 la sută din PIB. Pe de altă parte, premierul Ciucă este general în rezervă și a fost ministru al Apărării. Și președintele Iohannis, și premierul Ciucă s-au întâlnit de mai multe ori cu secretarul general al NATO. Este ciudat că, nici într-o asemenea situație, România nu alocă suficienți bani pentru Apărare.
Un alt element care, poate, ar trebui să îngrijoreze România este modul cum sunt ilustrate acțiunile României în acest foarte recent raport NATO. Documentul include și o serie de fotografii de la activități ale statelor aliate. Din România, oficialul cu cel mai înalt rang care apare în aceste poze este secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne. Fotografia a fost realizată la Bruxelles, în octombrie 2022, cu prilejul semnării unui acord pentru instruirea, în România, a unor paramedici din Ucraina. Este bine că secretarul de stat Arafat, care este civil, este apreciat la nivelul NATO, dar se pune problema de ce activitățile militare ale României nu beneficiază de aceeași recunoaștere, în condițiile în care NATO este, în primul rând, o organizație militară.
Cu privire la aspectele pur militare, singura imagine din România afișată în raportul NATO este a unor militari polonezi care se antrenează în poligonul de la Cincu. Corelând informația despre procentul (sub 2 la sută) alocat din PIB cu mesajul acestor imagini, se naște senzația că România este mai degrabă un beneficiar al protecției NATO decât un furnizor de securitate.
Armata Română are un program de transformare, până în anul 2026
Totuși, statul român a susținut, permanent, că respectă sugestiile venite de la NATO. De exemplu, în anul 2019, Delegația Permanentă a României la NATO anunța că „în baza acordului politic, Ministerul Apărării Naţionale a elaborat Programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă, andosat de Consiliul Suprem de Apărare al Țării în iunie 2015. Resursele planificate vizează derularea programelor de înzestrare prioritare pentru perioada de referinţă, care contribuie nemijlocit la creşterea capacităţii operaţionale a Armatei României”.
Primul an în care bugetul MApN urma să reprezinte cel puțin 2 la sută din PIB a fost anul 2017. Acest procent minim urma să fie menținut timp de zece ani consecutivi.
În octombrie 2022, cu prilejul Zilei Armatei Române, președintele Iohannis declara, din nou, că MApN își primește banii promiși și că aceștia sunt cheltuiți bine. „Alocarea bugetară de 2 la sută din PIB pentru Apărare, stabilită în anul 2017, a facilitat creșterea investițiilor, dotarea cu tehnică și echipamente, precum și fondurile necesare pregătirii și instruirii pentru o mai bună interoperabilitate cu aliații. Anul viitor vom face încă un pas înainte prin creșterea bugetului Apărării la 2,5 la sută din PIB, pentru a spori capacitatea Armatei de a-și îndeplini misiunile încredințate și astfel să conferim României și mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon regional de securitate”, susținea șeful statului.
Peste 7 miliarde de euro, în anul 2023
În valoare absolută, bugetul Ministerului Apărării Naționale (MApN) a reprezentat, în anul 2022, 26 de miliarde de lei. Pentru anul 2023, bugetul MApN a fost majorat la 35 de miliarde de lei (peste 7 miliarde de euro).
La finalul anului 2022, când se aproba bugetul pentru anul 2023, MApN anunța că „anul 2022 este al șaselea an consecutiv în care România alocă un procent de 2% din PIB pentru apărare, al șaptelea an consecutiv în care peste 20% din bugetul MApN este destinat achiziției de echipamente și primul an în care s-a alocat un procent de peste 2% din bugetul MApN pentru cercetare dezvoltare inovare”.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
