Discuțiile de la Bruxelles privind planul de reducere a deficitului bugetar al României, ce ar trebui implementat din 2025, rămân în acest moment incerte. Deși este clar că planul va include măsuri fiscale și creșteri de taxe, detalii precise despre majorările fiscale sau modificările facilităților fiscale nu au fost încă prezentate oficial.
Conform unor surse, guvernul intenționează să amâne prezentarea planului reducere a deficitului bugetar către Comisia Europeană până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, după alegerile prezidențiale și parlamentare de la finalul lui 2024.
Inițial, Comisia Europeană a solicitat statelor membre să prezinte planurile de reducere a deficitului până la 20 septembrie 2024, având în vedere că mai multe țări, inclusiv România, au depășit limita europeană de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
Într-un răspuns oferit Ziarului Financiar, Comisia a menționat că este deschisă discuțiilor cu statele membre și că poate conveni asupra unei prelungiri rezonabile a termenului de depunere, dar fără a preciza dacă România a cerut o astfel de prelungire sau a transmis deja un plan.
Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea României
Florin Cîțu, fost premier și ministru de finanțe, a declarat că Bruxelles-ul ar fi respins solicitarea României pentru o perioadă de șapte ani în vederea reducerii deficitului, optând pentru un interval mai scurt de patru ani.
Acest lucru ar putea duce la măsuri economice mai drastice, spune el.
Cîțu a criticat guvernul actual, sugerând că amânarea prezentării planului are ca scop evitarea dezvăluirii publice a măsurilor nepopulare care ar urma să fie aplicate din 2025.
România va încheia anul 2024 cu un deficit bugetar estimat la 7% din PIB, mult peste limita agreată la nivel european. În acest context, guvernul încearcă să negocieze o perioadă de șapte ani pentru a aduce deficitul la 3% din PIB, însă discuțiile sunt încă în derulare la Bruxelles.
