Denumirea provine de la faptul că la poarta de acces pe domeniul nobiliar străjuiau statuile a doi inorogi din piatră, cu corn metalic. Aceste animale mitice se regăsesc pe blazonul familiei Kornis. Din păcate, azi, cei doi inorogi nu se mai află la intrarea principală iar castelul, cândva o bijuterie, a devenit doar o ruină.
Despre legătura familiei Kornis cu aceste animale circulă mai multe legende medievale. Una dintre ele o regăsim în volumul „Castele și Cetăți din Transilvania: Județul Cluj“, redactat de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica și Gabriela Popa. Aceasta spune că prin zonă bântuia un inorog rău, care deranja locuitorii și călugării de la mănăstirea benedictină. Supărat pe comportamentul inorogului, unul dintre membrii familiei Kornis a ucis animalul în timp ce acesta venea la izvorul din apropierea castelului pentru a bea apă. Drept răsplată pentru curajul său, acesta a fost înnobilat și a primit dreptul să-și deseneze pe blazon un inorog.
Castelul Kornis din satul Mănăstirea a fost construit în secolul al XVI-lea, în stil renascentist, de către Kristóf Keresztúri. Clădirea inițială avea un singur etaj. De-a lungul timpului, acesteia i-au fost adăugate însă câteva corpuri secundare, luând o formă dreptunghiulară, cu o curte interioară în centru. În apropierea castelului se afla și o mănăstire medievală a călugărilor benedictini.
În 1600, Korosi Ilona, văduva lui Kereszturi Kristof și-a dat fiica Katalin, de nevastă, lui Kornis Boldijar de Rusca, un artistocrat transilvănean, din neam de români înnobilați. Practic, această căsătorie înseamnă și începutul istoriei de peste 300 de ani a familiei nobililor Kornis de Mănăstirea. Istoricii spun că pe nobilul Kornis îl regăsim în bătălia de la Șelimbăr în care luptă împotriva armatelor lui Mihai Viteazu. Ba mai mult, personajul său apare și în filmul „Mihai Viteazu“ al lui Sergiu Nicolaescu.
Una dintre particularitățile acestui castel o reprezenta accesul în interior. Intrarea principală în curtea interioară a castelului se făcea printr-un pod mobil, construit peste un șanț, care avea rol de apărare. Acesta era ridicat în fiecare noapte, dar și în caz de pericol, atunci când clădirea era atacată. Podul era construit în fața turnului cu poartă, care mai poate fi admirat și în prezent. O altă istorie acreditează ideea potrivit căreia icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Nicula a fost mult timp așezată pe frontispiciul de la intrarea în castel.
Castelul cu inorogi de la Mănăstirea a fost retrocedat unei moștenitoare care trăiește în Budapesta. Potrivit unor istorici care au documentat situația locului, moștenitoarea castelului ar fi de acord cu cedarea imobilului către o fundație sau către o instituție a statului care să refacă această clădire de patrimoniu. Asta cu atât mai mult cu cât castelul Kornis este un monument de categoria A, inclus în categoria monumentelor istorice.
„Situația la acest moment e dezastruoasă. Faptul că familia nu are bani e o problemă gravă. Soluția ar fi ca o fundație să preia imobilul pe modelul castelului de la Bonțida sau să îl răscumpere statul român prin Ministerul Culturii pe baza dreptului de preempțiune pe care îl are și să îl refacă prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor. Sau să îl răscumpere autoritatea locală și să îl refacă prin fonduri europene. Sau varianta cea mai optimă este să vină un investitor privat care să îl reabiliteze“, a declarat Leonard Horvath, fostul dierctor al Direcției de Cultură și Patrimoniu Cluj.
