Ce determină această revoluție turistică și de ce localnicii fac alergie la turiști
Penuria de locuințe, trafic, zgomot, poluare și gunoi, acestea sunt efectele supraturismului, adică a turismului de masă. Destinații populare din Europa își schimbă campaniile de turism din sloganuri precum „Veniți la noi”, în mesaje anti-turism: „Mai bine nu veniți!”
Multe zone turistice au devenit sufocante pentru localnici, din cauza mizeriei, a aglomerației și a insecurității.
Mișcările anti-turism sunt în creștere nu doar în Barcelona, ci și în alte regiuni populare printre turiști, Malaga sau Insulele Baleare.
În spatele protestelor și a motivațiilor diverse, stă, de fapt, preocuparea autorităților de a conserva identitatea locală.
Spania, de pildă, a înregistrat un număr record de 85 de milioane de vizitatori străini, fiind a doua cea mai populară destinație turistică din lume, după Franța. Regiunea cea mai vizitată este Catalonia, cu 18 milioane de vizitatori, urmată de Insulele Baleare și Insulele Canare.
Dar, cu toate acestea, Primăria din Barcelona a venit cu date îngrijorătoare, susținând că turismul a pus o presiune incredibilă pe prețul locuințelor, care au crescut cu 68% în ultimul deceniu. De asemenea, au fost afectate afacerile locale, mediul și condițiile de muncă ale locuitorilor.
Treptat, aceste manifestări de protest s-au extins și în alte zone ale lumii. În orașul japonez Kawaguchiko, autoritățile locale au ridicat un gard de aproape 3 metri, ca să blocheze peisajul spre Muntele Fuji.
Veneția a devenit primul mare oraș din lume care a început să perceapă taxe de intrare pentru turiști, de 5 euro, o măsură considerată insuficientă însă, de venețieni. Pentru a proteja ecosistemul fragil al lagunei, Veneția construiește un nou sistem de protecție împotriva apelor și va introduce un sistem de contorizare a numărului de turiști.
Grecia a introdus o nouă taxă de climat. Banii strânși vor ajuta la refacerea țării după incendii. Turiștii plătesc, în perioada martie- octombrie, între 1,5 și 10 euro pe noapte, către acest fond de regenerare a naturii. Taxele se vor aplica și pentru apartamentele închiriate pe platformele online.
Londra, Kyoto sau Amsterdam au fost alte orașe turistice care au arătat că fac alergie la termenul de „supraturism”.
Amsterdam, un oraș cu 820.000 de locuitori, a fost nevoit să introducă o limită pe an pentru cei care vor să viziteze orașul, adică 20 de milioane de turiști. Asta, deși în bugetul local au intrat, în 2022, aproximativ 140 de milioane de euro din turism.
Dar autoritățile din Amsterdam au o problemă, nu doar cu numărul turiștilor, ci și cu felul lor de-a se comporta. Spiritul libertin al orașului atrage manifestări pe măsură, turiștii beau pe străzi, fumează marijuana și fotografiază femeile din ferestrele bordelurilor din Cartierul Roșu, deși este interzis.
Anul trecut, localnicii dintr-un mic sat austriac, Hallstatt, au creat o blocadă, ca să oprească peste 10.000 de turiști care voiau să intre în sat. Atunci, postul National Geographic a încercat să răspundă la întrebarea: De ce au ajuns oamenii din zone a căror economie este construită, practic, pe turism, atât de ostili cu vizitatorii?
Răspunsul pare simplu și este legat de social media, care a concentrat turismul în puncte fierbinți și a adus străini în creștere. Nimeni nu a ținut cont de capacitatea acestor destinații turistice promovate cu obstinație, în funcție de tot felul de interese.
Forul Economic Mondial e de părere că simpla reducere a numărului de turiști, deși pare un răspuns logic, vine cu o serie de compromisuri economice semnificative. O altă soluție ar fi, încurajarea oamenilor să aleagă destinații mai puțin populare.
Înainte de această goană nebună prin toate colțurile lumii, oamenii călătoreau pentru că erau nevoiți sau pentru că mergeau în pelerinaje religioase. Ideea de a călători de plăcere a venit de la aristocrația occidentală. Începând din secolul XVIII, bogații plecau prin Franța, Italia și Grecia, în căutarea lumii antice și medievale. Aceste excursii se numeau turnee – de aici, turism. Un turism care acum, se întoarce împotriva celor care îl practică.
