Președintele Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în data de 21 februarie 2024, prima dintre temele în discuție fiind „Evoluții privind situația de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și implicații pentru România”.
Președintele Klaus Iohannis vrea să discute, în ședința CSAT din 21 februarie 2024, despre războiul dus de Rusia în Ucraina și despre implicațiile acestui război asupra României. Tema indicată de șeful statului este actuală dar vine în contradicție cu declarațiile din ultimele zile ale premierului Ciolacu, care susținea că “risc de război a fost mereu, nu este o problemă” și că „nu trebuie să pui în față contextul războiului din Ucraina și că un pericol vine din Rusia spre România. Nu vine niciun război”. Premierul este și vicepreședinte al CSAT așa că va fi interesantă discuția dintre premierul Ciolacu și președintele României, care este și președinte al CSAT.
Altă temă pregătită pentru ședința CSAT din 21 februarie poartă titlul „Progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special privind derularea programelor de înzestrare și demersurile de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului”. În privința programelor de înzestrare, cel mai mare eșec al Ministerului Apărării Naționale l-ar reprezenta anularea, în anul 2023, a programului de achiziție pentru cele patru corvete care erau destinate Forțelor Navale Române. Acum, în anul 2024, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Angel Tîlvăr par să reinițieze demersurile pentru reluarea acestui program. Situația Forțelor Navale Române este critică în condițiile în care construirea unei corvete de la zero durează cel puțin trei ani după semnarea contractului, iar cele mai importante nave militare din dotarea actuală a României sunt fregatele „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, care ar avea nevoie să fie modernizate. Cea de-a treia fregată, „Mărășești”, cea mai veche dintre ele, chiar trebuia să fie scoasă din uz, după cum preciza, cu ani în urmă, șeful din acel moment al Forțelor Navale Române.
Pe site-ul Direcției Generale pentru Armamente nu figurează în prezent nicio mențiune despre vreun program pentru achiziția de corvete sau pentru modernizarea fregatelor.
Ședința CSAT din 21 februarie este prima la care participă generalul Gheorghiță Vlad în calitate de șef al Statului Major al Apărării, în care președintele Iohannis l-a promovat acum trei luni. După preluarea actualei funcții, cea mai importantă funcție militară din armată, generalul Vlad avertiza, într-un interviu, că populația României trebuie să fie conștientă de pericolul reprezentat de Rusia. Șeful SMAp sublinia că, dacă Rusia învinge Ucraina, va ataca Republica Moldova și vor apare tensiuni în Balcanii de Vest. „Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare”, declara șeful SMAp.
Imediat după aceea, premierul Ciolacu l-a contrazis pe șeful SMAp, susținând că Rusia n-a atacat niciodată România în mod intenționat și că nici n-ar avea o asemenea intenție cu privire la România. Totuși, în ciuda declarațiilor liniștitoare ale premierului Ciolacu, președintele Iohannis a aprobat desfășurarea în România, în anul 2024, a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată (VJTF). NATO și-a înființat această unitate rapidă după ce, în anul 2014, Rusia ocupase peninsula Crimeea. Consiliul Nord-Atlantic va decide să trimită VJTF în România „în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României”. Pe parcursul anului 2024, VJTF este condusă de Marea Britanie.
Cel mai recent, la data de 12 februarie, președintele Iohannis a pus pe ordinea de zi a primei ședințe CSAT, programată la 21 februarie, implicațiile războiului din Ucraina asupra României.
Noul șef al Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, consideră, ca și omologii lui din alte țări NATO, că Rusia reprezintă un pericol și că, de aceea, atât armata cât și populația României trebuie să se pregătească. Un proiect elaborat de MApN, care urmează a fi aprobat de Guvern și de Parlament, se referă la militarii rezerviști voluntari.
„Populația României, la fel ca populația din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți. Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici”
Gheorghiță Vlad,
Șeful Statului Major al Apărării
Premierul Marcel Ciolacu susține că România trebuie să acționeze ca o „țară normală”, adică trebuie să-și instruiască armata și rezerviștii dar fără a se îngrijora de vreun atac din partea Rusiei. Premierul Ciolacu susține că Rusia n-a atacat niciodată intenționat România și nici n-ar avea intenția vreunui atac militar asupra României.
“Risc de război a fost mereu, nu este o problemă. Orice țară trebuie să se pregătească și pentru ce este mai rău. Dar nu trebuie să pui în față contextul războiului din Ucraina și că un pericol vine din Rusia spre România. Nu vine niciun război”
Marcel Ciolacu,
Prim-ministru
Premierul Marcel Ciolacu a reafirmat ceea ce declarase, în anul 2023, președintele Klaus Iohannis, conform căruia “România n-a fost niciodată mai sigură ca acum”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
