La Cotroceni, s-au făcut declarații de presă de către Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev: „România va continua să acționeze ca un stat responsabil pentru asigurarea securității cetăţenilor noștri”.
Subiectul central al discuțiilor dintre președinții României și Bulgariei, Klaus Iohannis și Rumen Radev, a fost „situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina”. „Este foarte posibil ca fluxurile de refugiați să crească”, a spus Iohannis care a subliniat că România va continua să acționeze ca un stat responsabil pentru asigurarea securității cetăţenilor.
„ Declarațiile de presă comune susținute de Președintele României, Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev
Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut marți, 15 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Bulgaria, Rumen Radev.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor Președintelui României:
Bună ziua!
Îmi face plăcere să-i urez bun venit la București Președintelui Republicii Bulgaria, domnul Rumen Radev. Discuțiile pe care le-am avut astăzi confirmă încă o dată relația bilaterală excelentă dintre țările noastre și interesul comun de a dezvolta în continuare parteneriatul nostru aprofundat.
Subiectul central al discuțiilor a fost, desigur, situația gravă de securitate generată de agresiunea militară a Federației Ruse contra Ucrainei, precum și combaterea efectelor sale multiple.
În plan umanitar, am reconfirmat sprijinul total pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră. Am prezentat măsurile adoptate de România pentru a sprijini toți cetățenii ucraineni, precum și cetățenii străini în procesul de evacuare în siguranță.
Totodată, am discutat despre demersurile întreprinse pentru acordarea sprijinului umanitar, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează și transferă în Ucraina și, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internațional.
Este foarte posibil ca fluxurile de refugiați să crească. De aceea, am discutat cu Președintele Radev cele mai bune modalități de coordonare astfel încât să facem față cu bine acestei crize fără precedent.
Am discutat și despre situația din Republica Moldova și am prezentat sprijinul acordat de România în gestionarea fluxurilor crescute de refugiați, precum și a altor provocări cărora Chișinăul trebuie să le facă față. Am subliniat astfel necesitatea ca Uniunea Europeană, alături de toate statele membre, să acorde sprijin în acest sens Republicii Moldova, precum și în ceea ce privește creșterea rezilienței sale.
Am transmis Președintelui Radev aprecierea noastră pentru cooperarea dintre România și Bulgaria în cadrul NATO pentru întărirea securității țărilor noastre, dar și a regiunii. Prin urmare, am prezentat evaluarea României și, pe baza acesteia, necesitatea consolidării consistente a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, ca răspuns ferm, cu caracter strict defensiv, al Alianței Nord-Atlantice la adresa acțiunilor agresive ale Rusiei.
Securitatea și stabilitatea Mării Negre sunt foarte importante, iar fiecare stat riveran are responsabilitatea de a le asigura. România va continua să acționeze ca un stat responsabil, pentru asigurarea securității cetățenilor noștri și a regiunii, fiind pe deplin deschisă cooperării cu Bulgaria în acest scop.
Din punctul de vedere al cooperării economice, România este al doilea partener comercial al Bulgariei dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Ne-am bucurat să constatăm că, anul trecut, fluxurile comerciale bilaterale au înregistrat o creștere semnificativă, la peste 6 miliarde de euro, adică cu peste 55% față de anul 2020. Însă există încă un potențial mare pentru noi oportunități în domeniul economic și la nivel sectorial, inclusiv în ceea ce privește creșterea investițiilor reciproce.
În contextul necesității reducerii dependenței energetice de Federația Rusă, am discutat despre diversificarea surselor de energie și a rutelor de transport.
Am subliniat, totodată, importanța operaționalizării rapide a Interconectorului Bulgaria-Grecia. Odată finalizat, acesta va putea fi conectat la gazoductul BRUA deja operațional și astfel Coridorul Vertical de Gaze, care are o importanță crucială, să devină funcțional.
Într-un context în care interconectivitatea este esențială pentru noi toți, iar Dunărea joacă un rol important pentru ambele țări, am discutat cu domnul Președinte Radev despre obiectivele comune care vizează, pe de o parte, construirea de noi poduri peste Dunăre, și, pe de altă parte, găsirea de soluții pentru asigurarea navigabilității pe Dunăre.
Este nevoie să implementăm rapid Proiectul european FAST DANUBE, co-finanțat de Comisia Europeană, menit să îmbunătățească navigația pe Dunăre, în partea comună româno – bulgară a Dunării. Interesul este unul comun și sunt convins că ministerele transporturilor din cele două țări vor accelera discuțiile în această direcție.
Am abordat, desigur, și obiectivul țărilor noastre cu privire la avansarea procesului de aderare la spațiul Schengen. Aderarea noastră va contribui în mod esențial la consolidarea Pieței Unice și la întărirea rezilienței Uniunii în ansamblul său, ceea ce este cu atât mai necesar în contextul actual marcat de crize multiple.
Măsurile adoptate de autoritățile române de gestionare a frontierei în contextul actualului flux de refugiați din Ucraina au demonstrat, încă o dată, că România aplică eficient standardele comune care decurg din acquis-ul Schengen.
Am convenit să menținem o strânsă coordonare în perioada următoare pe acest subiect.
Îi mulțumesc din nou domnului Președinte pentru vizită și pentru deschiderea cu privire la toate aspectele abordate în discuțiile de astăzi. Domnule Președinte, aveți cuvântul!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: În perspectiva înființării unui Grup de Luptă al NATO pe teritoriul României, aș vrea să vă întreb dacă ați discutat despre cum ar putea Bulgaria să sprijine această măsură și dacă se ia în calcul, dacă este posibilă crearea unui astfel de grup de luptă și pe teritoriul Republicii Bulgaria. De asemenea, domnule Președinte, știu că ați cerut accelerarea acestei proceduri, în cât timp ar putea deveni operațional Grupul de Luptă din țara noastră, câți militari ar putea face parte din acesta?
Jurnalist: Aș dori să vă întreb ce forțe suplimentare au bulgarii și România cu privire la criza din Ucraina și ce părere aveți despre apărarea aeriană?
Președintele României Noi colaborăm foarte strâns și foarte bine România cu Bulgaria, în ce privește apărarea comună și NATO. Probabil vă amintiți că Bulgaria joacă un rol foarte important în cadrul Brigăzii Multinaționale. Încă de la început am avut o înțelegere foarte bună pe această temă. Este acum în discuție formarea unui Grup de Luptă, un Battlegroup care reprezintă o prezență NATO permanentă în România și este un lucru cunoscut că Franța s-a declarat dispusă să fie națiune-cadru pentru acest Battlegroup. În NATO, se poartă discuțiile tehnice pe această temă și noi credem că, până la sfârșitul primăverii, în principiu, avem concluzii bune pe tema Battlegroup-ului și atunci, cu siguranță, putem să facem mai multe declarații publice pe această temă.
***
În chestiunea întrebată de jurnalista din Bulgaria – pentru noi este evident că trebuie să avem Air Policing, deci Poliție Aeriană solidă și o apărare solidă a spațiului aerian. De aceea, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării s-a aprobat achiziționarea de avioane F16. O bună parte din ele sunt venite și funcționează, altă parte sunt deja negociate și vor veni nu peste mult timp. În paralel, suntem foarte mulțumiți că avem o participare internațională semnificativă pe această temă. Știți bine că avem o serie de echipaje în bazele noastre aeriene care, împreună cu oamenii noștri fac Air Policing. În acest sens, evident că vom colabora în continuare și cu Bulgaria, fiindcă nu avem absolut deloc de gând să lăsăm o parte a Flancului Estic descoperită.
Jurnalist: În contextul în care cele două state sunt într-o oarecare măsură dependente de gazul din Rusia, în cât timp credeți că va fi operațional acel interconector de gaze dintre Grecia și Bulgaria și cam cât ar putea diminua această dependență de gazul din Rusia?
Președintele României: Am discutat această chestiune cu premierul Mitsotakis, știți bine că a fost în vizită, și avem promisiuni ca până la sfârșitul acestui an interconectorul să fie funcțional și atunci evident că putem via Bulgaria să beneficiem de gaz lichefiat, care se va descarcă în portul din Grecia. Pe de altă parte, se lucrează și la alte rute alternative de aprovizionare cu gaz și suntem în negocieri avansate cu mai multe surse. Este evident că până începe iarna ’22-’23 trebuie să avem alternative viabile care ne asigură gazul pentru iarna următoare.
Jurnalist: Considerați că conflictul militar va crește și mai mult și considerați că există amenințare și asupra granițelor noastre?
Președintele României: Nu considerăm că acest conflict se va extinde în țările NATO, însă pe de altă parte vrem să fim foarte bine pregătiți pentru orice situație, de aceea în Flancul Estic trebuie să consolidăm apărarea. Flancul Estic trebuie să fie puternic, și trebuie să fie atât de puternic încât nimeni nu are vreodată ideea că ar trebui să atace pe Flancul Estic. Acesta este conceptul strength and deterrence al NATO, putere care îl face pe orice posibil adversar să renunțe la un atac. Este foarte clar că Flancul Estic trebuie consolidat, trebuie echilibrat în așa fel încât și partea noastră, partea sudică, partea spre Marea Neagră să fie la fel de bine consolidat și apărat cum este partea nordică, spre Baltic. În acest sens, noi credem că putem să prevenim orice conflict pe zona noastră.
Departamentul Comunicare Publică”
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
