Un audit realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei, control care a vizat perioada 2017-2022 şi a urmărit evaluarea gradului în care a fost asigurată independenţa energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor şi strategiilor elaborate de Minister, precum şi analiza evoluţiei preţului energiei electrice în contextul tranziţiei energetice arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, în urma renunţării la unele surse de producţie a energiei, fără ca acestea să fie înlocuite cu alte surse de producţie.
„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producţiei producţiei de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităţilor de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune şi -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacităţi pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, se arată într-o informare dată publicităţii joi de Curtea de Conturi.
Auditul relevă şi un dezechilibru al balanţei comerciale în ceea ce priveşte comerţul cu energie, România înregistrând, la acest capitol, un deficit de aproape 736 de milioane de euro în decurs de trei ani.
„Pe fondul reducerii producţiei interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanţei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preţurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existenţa unor preţuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import faţă de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operaţiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul pieţelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situaţia în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite şi vânt puternic), iar a operaţiunilor de import în situaţiile în care la nivel naţional este înregistrat un consum ridicat faţă de producţia internă. O astfel de situaţie scoate în evidenţă necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent şi să o elibereze la momentul creşterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licenţiată (7,4 MW)”, explică auditorii.
„România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27”; mai arată Curtea de Conturi.
Un alt aspect pozitiv îl reprezintă politica de tranzacţionare derulată de Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit un preţ al energiei active la 0,25 lei/kWh.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
