Bogdan Drăgoi, CEO-ul Lion Capital, fostul SIF Banat Crișana, a dat un interviu în Piața Financiară în care a vorbit despre Bursa de la București, situația țării, a analizat Guvernul și a recunoscut că se implică în managementul BVB.
Întrebat despre situația actuală a BVB, mai ales după listarea unei părți din Hidroelectrica acesta a spus „dacă excludem efervescența generată de Hidroelectrica – o listare recentă, ce în mod clar a avut impact major pe bursa românească, constatăm că întreaga capitalizare bursieră a BVB se situează în jurul valorii de 50 miliarde de dolari, la care s-a adăugat noul emitent H2O, atingând astfel pragul de 60 miliarde dolari. Până în momentul listării Hidroelectrica, tranzacțiile zilnice erau între 5 și 7 milioane dolari, la active de 50 mld dolari, ceea ce nu reflectă, din punctul meu de vedere, potențialul real al pieței de capital din România. Dacă analizăm activitatea de tranzacționare din 2007, cu o capitalizare bursieră la jumătate, daily trade-ul era 25 milioane dolari; deci, în prezent, pe o capitalizare dublată, daily trade-ul reprezintă o optime.
În ceea ce mă privește, dincolo de activitatea de management a SIF Banat Crișana/ Lion Capital, am considerat că am o datorie, ca orice participant la piață de altfel, să mă implic și să aloc timp și energie marelui proiect de dinamizare și dezvoltare a pieței de capital în ansamblu. Abordarea corectă, din punctul meu de vedere, trebuie să fie axată pe cele 3 paliere principale și să urmărească nevoile și strategiile de stimulare ale acestora: segmentul de retail, inițializarea Contrapărții centrale și categoria investitorilor instituționali/ fondurilor de pensii.
Pentru fiecare din aceste categorii s-au făcut progrese și s-au inițiat măsuri de sprijin. Consider că viitorul poate fi optimist dacă guvernul își menține politica de taxare redusă a investițiilor (3% pe an și 1% peste un an, cu stopaj la sursă), pentru că este cel mai sigur și eficient argument de a aduce conturile externe pe piața națională, lucru certificat deja de cele 50.000 de conturi noi de tranzacționare, deschise de când este în vigoare legea.
De asemenea, proiectul CCP funcțional oferind produse și instrumente financiare noi, corelat cu investitori instituționali mai activi, eu cred sincer că putem concura cu Bursa de la Viena, care are un rulaj zilnic de 160 milioane dolari.
Drăgoi a spus despre listarea IPO-ul Hidroelectrica a reprezentat o surpriză extrem de agreabilă pentru zona financiară: a dovedit tuturor că piața de capital locală este matură și pregătită să susțină o astfel de tranzacție. Cunoaștem cu toții discuțiile referitoare la listarea duală, generate de îndoieli și precauții inutile legate de potențialul investitorilor de a subscrie o astfel de ofertă. Dar iată că piața locală s-a mobilizat și nu doar că a acoperit listarea, dar aceasta a fost suprasubscrisă. Aceste date au demonstrat fără echivoc că în zona investitorilor de retail există resurse financiare și interes pentru companii profitabile. Tranzacția a fost un succes și, mai mult decât atât, listarea Hidroelectrica a pus Bursa de Valori București pe harta investitorilor din întreaga lume, prin participare din toate zonele geografice, din America până în Asia.
Continuând discuția despre IPO-uri ratate de datat aceasta, Drăgoi a afirmat că nu a fost implicat direct, deci nici nu a avut acces la alte informații în afara celor publice, deci s-ar abține să comentez prea multe despre această operațiune de piață. Dacă ar fi să-mi exprim o opinie personală, din exterior, ca simplu participant la piață, aș spune că, din păcate, intenția de listare a fost prost executată. „Acționarul însă își va trage cele mai bune concluzii în urma acestei experiențe. Poate că timingul nu a fost cel mai bun (în perspectiva Hidroelectrica investitorii se pregăteau intens pentru acest plasament), poate că au fost alte probleme. Din păcate a fost un eveniment negativ pentru bursă, care ar fi putut să impacteze și oferta Hidroelectrica, creând o emulație negativă, ceea ce din fericire nu s-a întâmplat”, a explicat Drăgoi.
Despre stat și politica sa fiscală, Bogdan Drăgoi nu a avut foarte multe cuvinte de laudă. Acesta a afirmat că „într-o situație ideală, politica fiscală ar trebui să fie una anti-ciclică. Din păcate, remarcăm că, în România, aceasta este mai degrabă una pro-ciclică, iar în contextul actual, această abordare poate doar să adâncească derapajele. Politica fiscală anti-ciclică, cea care ar trebui să fie implementată, îi dă voie statului să acumuleze surplus atâta timp cât economia privată este în expansiune, urmând ca în momentul în care apar dificultățile pentru mediul privat și scăderea economică, autoritatea publică centrală să intervină și să suplinească prin investiții acest fenomen”.
Iar șeful Lion Capital a continuat, spunând „in păcate, astăzi ne aflăm în această situație, când după un exercițiu financiar complicat – 2022, an marcat de inflație galopantă, presiune sporită pe mediul de afaceri și pe consumatori – se pare că ne pregătim de implementarea unor măsuri de suprataxare a sectorului privat. De peste 2 luni de zile, în spațiul public se vehiculează o serie de schimbări legislative privind impozitarea, măsuri ce urmează să fie lansate, dar care sunt ulterior anulate sau negate, imediat după ce se vede reacția publică – o testare continuă a acestora. Efectele acestei situații incerte sunt următoarele: a crescut costul de finanțare al României, a crescut spreadul de risc, firmele încep să stopeze investițiile, în multe cazuri companiile se decapitalizează, neștiind ce politică de dividende să adopte. Peste toate acestea, remarcăm și un blocaj la nivel decizional, suprapus unui context economic foarte fragil. Iar noi trebuie să fim realiști: deși fluxurile de capital încă ne ajută, economic vorbind, suntem în recesiune. Astfel, toată această indecizie a mediului guvernamental din perspectiva politicilor fiscale abordate, nu face decât să pună o presiune și mai mare pe operatorii privați.
„Măsurile fiscale adoptate în acest context ar trebui să fie foarte atent calibrate și focusate pe reducerea cheltuielilor guvernamentale, la nivelul administrației publice centrale și locale și pe eficientizarea gradului de colectare – în nici un caz pe creșterea veniturilor prin taxare. În acest moment, o majorare a gradului de taxare a mediului privat, dacă nu este atent gestionată, va avea, garantat, un efect advers”, conchide Bogdan Drăgoi.
