Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va cere guvernelor naționale ale UE să trimită numele celor care doresc să fie în următoarea echipă de comisari.
Fiecare țară primește un comisar. Von der Leyen contează drept alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susținută de liderii UE pentru a fi următorul șef al politicii externe, va fi reprezentantul Estoniei.
Ursula von der Leyen cere fiecărei țări să nominalizeze un bărbat și o femeie, cu excepția cazului în care comisarul în exercițiu rămâne.
Cine vor fi următorii comisari europeni?
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va primi nominalizări pentru potențialii membri ai următorului executiv al UE din toate cele 27 de țări, iar fiecare țară va primi câte un comisar.
Mai multe guverne au optat pentru a evita o luptă internă urâtă trimițându-și persoana actuală în Berlaymont, cartierul general al Comisiei, potrivit unei analize Politico.
Maroš Šefčovič (Slovacia) și Valdis Dombrovskis (Letonia), de exemplu, cunoscuți ca două mâini sigure, vor adăuga încă cinci ani la Comisia Europeană la CV-urile lor. Probabil același lucru este valabil și pentru Dubravka Šuica (Croația), deși nu a fost încă numită oficial de guvernul ei. Comisarul olandez, Wopke Hoekstra, a intrat în Comisia Europeană în octombrie ca înlocuitor al lui Frans Timmermans și revine pentru încă cinci ani, chiar dacă partidul său nu este în guvernul olandez. Încă nu este clar dacă liderii francezi și greci vor decide să-și trimită înapoi actualii lor comisari, Thierry Breton și Margaritis Schinas.
Ce nume noi ar trebui să învățăm deja să pronunțăm?
Un număr tot mai mare de țări au început să propună nume, chiar înainte ca von der Leyen să-i trimită cererea oficială. Spania speră să obțină un portofoliu mare de energie și climă pentru ministrul tranziției ecologice Teresa Ribera, mai ales că este probabil să fie cea mai înaltă socialistă din următoarea Comisie. Suedia îl trimite pe ministrul UE Jessika Roswall, Finlanda îl trimite pe europarlamentarul Henna Virkkunen, Slovenia pe fostul președinte al Curții de Conturi Tomaž Vesel, Irlanda l-a propus pe ministrul Finanțelor Michael McGrath, iar Republica Cehă l-a nominalizat pe ministrul Industriei și Comerțului, Jozef Síkela.
O mare parte a puzzle-ului este încă neclară, în ciuda zvonurilor care lucrează peste program la Bruxelles. Tot mai multe țări își vor prezenta numele în săptămânile următoare.
Până acum, nimeni nu a prezentat public doi candidați, așa cum s-a solicitat. Liderii europeni sunt însă foarte conștienți de faptul că von der Leyen urmărește o altă Comisie echilibrată de gen. În unele cazuri, în culise se poartă negocieri despre nume și portofolii înainte de a ieși ceva oficial, pentru a evita deteriorarea publică a unui candidat care ar putea fi respins.
În alte cazuri, politicienii naționali se ceartă între ei pentru nominalizare. În Lituania, premierul și președintele se ceartă deschis pentru candidat. În Polonia, lupta are loc cu ușile închise. Alte țări, precum Bulgaria și Belgia, sunt în plină formare de noi guverne, ceea ce face dificilă alegerea unui nume.
Care sunt marile premii pentru care se luptă?
Nu este un secret pentru nimeni că Franța are în vedere un super-portofoliu economic care va ajuta la conducerea agendei industriale a blocului în fața concurenței din SUA și China – potențial cu supravegherea zonelor în care Bruxelles-ul are puterea: comerțul și concurența. Dar și Italia pescuiește pentru acest rol. O întrebare crucială este dacă von der Leyen decide să o păstreze pe liderul de extremă-dreapta Giorgia Meloni cu o slujbă excelentă pentru un italian din tabăra ei sau să o lase cu noul portofoliu mai simbolic mediteranean.
Extinderea va fi un portofoliu la nivel înalt, deoarece negocierile privind extinderea UE pentru a include Ucraina va fi una dintre cele mai sensibile pentru Comisie. Comisarul pentru agricultură este, de asemenea, unul de urmărit, având în vedere rolul imens al UE în sectorul agricol și alimentar. Este, de asemenea, o postare care dezvăluie cât de greu este să construiești o Comisie echilibrată din punct de vedere politic.
Von der Leyen va căuta un comisar dedicat Mediteranei, ceea ce sună minunat, dar este probabil o slujbă grea în ceea ce privește imigrația și situația de securitate neplăcută din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Cipru și-a manifestat timpuriu interesul pentru aceasta. Există, de asemenea, perspectiva unui comisar pentru apărare, care a generat o emoție timpurie până când candidații și-au dat seama cât de puțină putere are UE în acest domeniu. Speculațiile s-au concentrat o vreme asupra ministrului polonez de externe Radosław Sikorski, până când acesta s-a exclus pe el însuși. Polonia este de asemenea menționată uneori ca un candidat probabil pentru slujba de extindere, având în vedere sprijinul Varșoviei pentru Kiev, dar rolul ar putea crea probleme serioase în politica internă, fermierii polonezi fiind mai puțin entuziasmați de integrarea uriașului sector agricol al Ucrainei în UE.
România încă nu și-a nominalizat candidatul pentru comisar
Premierul Marcel Ciolacu a mai spus că nominalizarea comisarului ar urma să aibă loc în perioada septembrie-octombrie. Anterior, premierul a susținut că România va propune un bărbat pentru funcţia de comisar european. Numele vehiculate în presă pentru această funție au fost cel al președintelui Klaus Iohannis și al europarlamentarului Mihai Tudose.
Miercuri, Marcel Ciolacu a declarat într-o emisiune TV că nu a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis pentru o eventuală nominalizare a acestuia într-un post de comisar european, dar nu se arată dispus să propună la Bruxelles numele actualului șef de stat, pe care-l acuză că „a încălcat spiritul Constituţiei”.
„Avem un preşedinte care a încălcat spiritul Constituţiei (…), a încălcat un principiu moral, mai ales pentru un preşedinte”,
a subliniat premierul Marcel Ciolacu.
Ciolacu a adăugat că, „după 20 de ani, merită şi România un preşedinte care să respecte Constituţia”.
„Nu am avut niciodată o discuţie cu preşedintele Iohannis pentru un eventual mandat de comisar. Dar, vă spun fără nicio reţinere, nu cred că aş fi dispus să-l nominalizez pe domnul Iohannis comisar, eu din funcţia de prim-ministu”,
a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a refuzat să spună dacă l-ar nominaliza pe Mircea Geoană şi a adăugat că ”Mihai Tudose este un candidat serios”, deşi există mai multe persoane care ar putea ocupa postul, în funcţie de portofoliul care va reveni țării noastre.
Premierul Marcel Ciolacu a adăugat despre nominalizarea comisarului european din partea României: „Haideţi să vedem portofoliul exact pe care o să-l negociem. E o procedură nu tocmai simplă. A cerut doamna Ursula şi bărbat şi femeie. Dânsa va avea şi un interviu propriu cu cei nominalizaţi, mi se pare foarte corect. Deci, haideţi să vedem portofoliul. Este un candidat serios Mihai Tudose pentru zona de economie. E şi om politic, are şi experienţă, e unul dintre candidaţi. Sunt mai mulţi colegi, nu vreau să intru în toate detaliile pentru că suntem în mijlocul unei negocieri. Plus că la noi, ca întotdeauna, e o struţo-cămilă, eu nominalizez, domnul preşedinte negociează în cadrul Consiliului”.
