Un cățel care și-a pierdut stăpânul suferă îngrozitor după ce bărbatul care avea grijă de el a murit.
Cățelul se află în comuna Zapodeni, din județul Vaslui, și un localnic a postat pe Facebook povestea tristă a acestuia în speranța că va fi adoptat de cineva.
Lăbuș a ajuns acum foarte slab, deoarece refuză să și mănânce. În urmă cu câteva luni, Lăbuș și-a pierdut stăpânul, Cătălin, un bărbat de doar 40 de ani, răpus de un AVC.
Cei doi erau nedespărțiți, iar devotamentul câinelui față de stăpânul său l-a dus, inevitabil, la cimitir. Deși a fost luat de localnici de mai multe ori, Lăbuș sare gardul și se întoarce mereu la mormântul lui Cătălin, unde veghează cu aceeași iubire necondiționată. Atunci când nu se află la cimitir, Lăbuș stă în curtea casei unde a locuit stăpânul său, culcat pe papucii acestuia.
Povestea lui Lăbuș a fost relatată de un localnic, Bogdan Mistreanu, pe Facebook, în speranța că va găsi pe cineva care să îl adopte și să-i mai aline durerea: „Lăbuș are aproximativ 2 ani. Să începem povestea lui. Acum doi ani, lângă casa mea de la Zăpodeni s-a mutat un cuplu format din doi tineri până în 40 ani, veniți de la Deva. Ca orice orășean mutat la țară, omul și-a luat pe lângă casă doi căței mici, un ciobănesc și un maidanez. Pe maidanez l-a numit Lăbuș. Tinerii nu erau înstăriți, dar de unde aveau, de unde nu aveau, îi tratau pe cei doi patrupezi ca pe copiii lor. Unde era Cătălin, era și Lăbuș. Dar a venit o zi în care Cătălin a făcut un AVC și a murit. Stăpâna lui Lăbuș nefiind căsătorită legal cu Cătălin, a trebuit să plece. Cățeii au rămas pe lângă casă. În ziua înmormântării, Lăbuș a stat numai lângă sicriu și a mers până la cimitir.
L-au luat pe Lăbuș mulți pe lângă casa lor. Mereu sare gardul și pleacă la casa lui, unde doarme pe șlapii lui Cătălin. Lumea spune că e mereu în cimitir, la mormânt. Azi, după multă vreme, a venit înapoi acasă, slab, vai de capul lui. E pe strada unde a crescut și unde a avut odată un stăpân care l-a iubit. Stau și mă gândesc cum un câine are un asemenea caracter. Eu nu sunt un credincios, dar cred că dacă există un Dumnezeu, a lăsat câinele să îl învețe pe om ce e dragostea necondiționată și caracterul. Sper ca Lăbuș să își găsească într-o zi un om care să vrea dragoste necondiționată în schimbul unui culcuș și al unei bucăți de pâine. O să zică lumea că de ce nu îl iau eu. Am opt câini din care toți maidanezi de la adăpost sau de pe stradă. Am scris asta în speranța că poate din cei ce citesc se va ivi un om care să îl vrea ca și câine, nu ca un animal de lanț, care mănâncă găini”, a povestit bărbatul.