Cum condamnă ministerul lui Radu Oprea România la pierderi financiare. Falimentul LIDO, o societate deținută de statul român. Corupție la nivel Înalt?

Înalți demnitari, personaje controversate din Servicii și oameni din justiție se numără printre persoanele care luptă pentru falimentarea Lido SA, o companie în care statul român este acționar majoritar. România Liberă dezvăluie „caracatița” care lucrează pentru interesele fostului ministru de finanțe Bogdan Drăgoi. 

În raportul întocmit conform art. 92 din Legea nr. 85/2014 în data de 6.7.2022, administratorul judiciar al LIDO S.A., Consulta 99 a propus trecerea la faliment a societății de stat pentru două motive:

1. Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 3 din Legea nr. 85/2014, justificat de lipsa organelor de conducere ale societății debitoare. Administratorul judiciar a menționat că potrivit informațiilor obținute de la Registrul Comerțului, mandatele administratorilor Boruna George Bogdan, Cazana Victor Vlad și Chereches Florica au expirat la 18.02.2022, iar mandatul directorului general Papuc Leonard Florian a expirat la 26.03.2022. Mandatele acestor persoane au încetat înainte de deschiderea procedurii insolvenței (care a fost dispusă la 17.06.2022). Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei au omis să numească membri în consiliul de administrație din februarie 2022, lăsând astfel LIDO S.A. fără conducere la momentul intrării în insolvență.
2. Conform art. 38 alin. (2) lit. c) pct. 4 din Legea nr. 85/2014. Administratorul judiciar a arătat că, în conformitate cu sentința civilă nr. 1689/19.02.2021, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr. 1078/300/2021 (anexa 2), a fost dispusă evacuarea Lido S.A. din imobilul situat în Municipiul București, str. Mihai Eminescu nr. 108 – 112, imobil în care debitoarea avea sediul social. Conducerea Lido S.A. și Ministerul Economiei nu au mutat sediul societății după această evacuare din februarie 2021, lipsind astfel societatea de un sediu de funcționare. Potrivit art. 38 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile prevăzute la lit. c) a acestui text legal. În cazul debitoarei Lido S.A. au fost reținute două dintre condițiile astfel prevăzute, așa cum se arată prin raportul administratorului judiciar.

Ministrul Radu Oprea și rețeaua fostului șef al serviciului secret extern Silviu Predoiu:

Ministrul Radu Oprea participă și se pozează ori de câte ori poate cu partenera de afaceri a fratelui fostului Șef SIE, Silviu Predoiu. Este vorba despre avocata Stoian Elena Lorena, care deține 34% din acțiunile SP Investment Consulting S.R.L. Avocata Stoian este vicepreședinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). PEFA se prezintă astfel pe site-ul său:

”Patronatul European al Femeilor de Afaceri promovează și sprijină afirmarea femeilor în mediul de afaceri în plan național și internațional, cât și reprezentarea intereselor membrilor săi, femei și bărbați, în organismele profesionale și patronale internaționale. PEFA oferă antreprenorilor o platformă puternică pentru a-și face auzite vocile, reprezentându-le interesele comune la nivel național prin Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Susținem prin mijloace specifice procesul de constituire și dezvoltare a IMM-urilor cu capital privat autohton și/sau cu participarea investitorilor străini și promovăm egalitatea de șanse și tratament egal în domeniile antreprenorial și patronal. Ne axăm pe promovarea cooperării și colaborării cu structuri profesionale și patronale similare din țară și străinătate.”

România Liberă a trimis întrebări legate de parteneriatul său cu societatea SP Investment, în care figurează Gabriel Predoiu.

Prezentăm mai jos răspunsurile la întrebările adresate RL:

1. Îl cunoașteți pe domnul Silviu Predoiu?
   • R: Nu
2. Îl cunoașteți pe domnul Gabriel Predoiu?
   • R: Nu
3. Cum considerați colaborarea dintre un avocat civil și un spion?
   • R: Nu are legătură cu activitatea mea profesională.
4. Sunteți la curent cu falimentul Lido S.A.?
   • R: Nu
5. Ați discutat vreodată cu ministrul Radu Oprea despre falimentul Lido?
   • R: Nu, niciodată.

Rareori ne este dat, ca jurnaliști de investigații, să fim mințiți cu atâta calm. Doamna Stoian nu doar că este asociată în părți egale cu spionul Gabriel Predoiu, dar este și „specialistă în drept civil”. Cu alte cuvinte, doamna avocat Stoian activează de 20 de ani printre magistrații din domeniul civil. De asemenea, „din martie 2023, Lorena Stoian face parte din Consiliul de Administrație al SNGN Romgaz SA”, o companie de stat.

Mai jos este o fotografie (foto 2) de pe site-ul doamnei Avocat Stoian. Menționăm că nu am mai deranjat-o pe doamna Stoian cu întrebarea dacă îl cunoaște pe domnul doctor Petronel Dobrică, anticipând că răspunsul ar fi fost tot NU.

Cine este doctorul Dobrică?

”Cu o experiență specială dobândită în calitate de consilier al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și cu o îndelungată practică în domeniul fiscal, Petronel Dobrică se află în poziția de a asista clienții Stoian – Predoiu cu sfaturi competente și eficiente în dreptul fiscal.” Pe domnul Dobrică nu l-am mai întrebat căci, după cum se poate vedea pe site-ul de avocatură dumnealui nu se sfiește se recunoască că servește intereselor clienților Predoiu.

Gabriel Predoiu, pe care jurnalistul Cătălin Tolontan l-a pomenit în afacerea prostituatelor, ar fi plecat din SRI în 2007. Gabriel Predoiu a lucrat la Contraspionaj și i s-a cerut demisia de către șefii de atunci ai SRI. Conform surselor din presă și a surselor România Liberă, Gabriel Predoiu era unul dintre liderii facțiunii anti-Coldea din SRI. După plecarea din SRI, Gabriel Predoiu a fost consilier al lui Șahin Yuksek, regele comerțului cu legume și fructe, cetățean turc de etnie kurdă. După ce a lucrat pentru turc, Gabriel Predoiu a fost mâna dreaptă a lui Carmen Palade Adamescu și amantul acesteia în timp ce Dan Adamescu se prăpădea în închisorile din România. Sursele România Liberă au confirmat pentru ziar că Predoiu a fost și este creierul războiului purtat de Carmen Adamescu atât cu fostul soț, cât și cu fiul lui Dan Adamescu.

România Liberă a relatat recent că între fosta soție a omului de afaceri Dan Adamescu și fiul generalului DIE Dan Drăgoi există un parteneriat care are ca scop împărțirea activelor lui Dan Adamescu – Carmen Adamescu își dorește să pună din nou mâna pe Unirea Shopping Center, iar Dan Drăgoi, prin fiul său Bogdan Drăgoi, pe Hotelul Grand Hotel Bucharest, fostul Intercontinental. Reamintim că falimentul LIDO S.A. a fost declanșat de Drăgoi prin cumpărarea unor creanțe umflate de la firma Akcent. Carmen Adamescu, înainte de a deveni soția lui Dan Adamescu, a fost secretara acestuia la societatea Modern, acționar al Lido S.A., aceasta având o relație apropiată cu administratorul și directorul general al LIDO S.A. Leonard Papuc. Leonard Papuc a încercat în anul 2020 să vândă 5% din acțiunile hotelului Grand Hotel Bucharest, după cum se arată în strategia de dezvoltare publicată pe Bursa de Valori București a Lido S.A.

Prezentare Implementare Str… by

Raymond de Rubeis a vorbit despre influența lui Dan Drăgoi asupra magistraților/sistemului judiciar din România. Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX, acuză că generalul Drăgoi i-a furat societatea pe care o evaluase la 17,5 milioane de euro. Jurnalistul Radu Soviani, care i-a luat interviul lui Raymond de Rubeis, a tras următoarele concluzii în 2019, menționând printre altele protecția de care se bucură familia Drăgoi în rândul procurorilor și al judecătorilor:

În partea a doua a interviului cu Raymond de Rubeis, fost membru în Consiliul de Administrație al COMVEX și cel care a fost cununat de Dan Drăgoi, continuă povestirea experienței sale despre cum a fost deposedat prin manevre dolosive de jumătate din acțiunile pe care le deținea indirect la COMVEX. Deposedarea, în beneficiul familiei Drăgoi, o evaluează la aproximativ 17,5 milioane de euro.

Este foarte interesantă relatarea lui de Rubeis din această a doua parte legată de experiența cu „cercetarea” de către organe a faptelor sesizate. Sunt foarte mulți care nu vor să se mai vorbească vreodată despre malversațiunile privatizării și despre primitivismul manevrelor dolosive. Nici COMVEX nu vrea să vorbească. Pentru opinia publică și mai ales pentru acționarii COMVEX, irefutabil, nu poate fi pus la dispoziție CV-ul lui Dan Drăgoi (invocând că au pus o sinteză prin niște rapoarte bursiere).

Și contractul de privatizare e de neprezentat. Și prețurile de câte 1,1 milioane de euro pentru care s-au ales fix soțiile celor doi administratori sunt de nespus acționarilor. Și totuși, în răspunsul la cererea de informații adresată de către COMVEX, nu am primit încă un refuz pentru interviul solicitat cu veteranul ofițer Dan Drăgoi, solicitat pentru proxima adunare generală a acționarilor, acum, de la final de ianuarie 2024.

Prin urmare, vă invit să intrați în culisele uneia dintre cele mai primitive manevre dolosive de pe piața de capital din România, făcută sub ochii ASF, ANAF și a procurorilor.

Este vorba de procurorii DNA care au clasat în anul 2022, sub șefia secției 1 de corupție a procurorului Adrian George Matei faptele de corupție de care familia Drăgoi a fost acuzată încă din anul 2018 de australianul Raymond de Rubeis. Raymond de Rubeis explică și cum, dacă nu le ieșeau jocurile, puneau presiuni pe judecători cu „plângeri”.

Marius Voineag, șeful DNA, nu știe ce să zică

Contactat de jurnaliștii RL, șeful DNA a refuzat să ofere informații despre dosarele aflate în lucru la DNA ca urmare a plângerilor diverșilor oameni de afaceri, printre acestea fiind și speța societății deținute de stat, LIDO S.A. Deși, după cum România Liberă a relatat în ediția de ieri, 27 Mai, de la DNA pleacă ordonanțe și informații în regim live pe Whatsapp și alte rețele de comunicare criptate. Vom reveni pe acest subiect.

Curtea de Apel București

RL a solicitat un punct de vedere de la mai multe instituții ale statului român. Curtea de Apel București, deși este obligată prin lege și prin ghidul de comunicare al CSM să comunice tot ce ține de organizarea instituției, a refuzat de trei ori să răspundă și să atașeze fișa de repartizare aleatorie a dosarelor LIDO S.A., motivând că nu este o cerere de competență publică.

Curtea de Apel București încalcă, practic, legea liberului acces la informații publice.

Într-un final, după ce RL a scris și Consiliului de Supraveghere a Magistraturii, a primit un răspuns sec, prin care, fără a se atașa dovada (fișele de repartizare aleatorie), ni se confirmă că dosarele LIDO S.A., respectiv 15668/3/2021*/a5 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Mihaela Ioana Barna Prisăcaru) și 15668/3/2021*/a21 (complet Mona Marcela Prisăcariu Croitoru și Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu-Harfa) au fost repartizate aleatoriu. Este important de menționat că RL a consultat dosarele LIDO S.A. și la niciunul dintre dosare nu s-au identificat fișele de repartizare aleatorie.

Conform legii, dacă dosarul nu este repartizat aleatoriu, deciziile sunt nule. Este de neînțeles cum tocmai la nivelul Curții de Apel București se evită apărarea integrității justiției. Repartizarea aleatorie a dosarelor reprezintă pilonul de bază în apărarea actului de justiție și în garanția dreptului la un proces echitabil. Mai mult, RL a consultat practicile instanțelor de judecată și a constatat că atunci când fișele de repartizare aleatorie nu există, dosarele sunt „înmânate” judecătorilor agreați prin Colegiul de Conducere al instanței sau prin rezervare „directă” de către judecătorii interesați.

Reamintim că suspiciunea România Liberă a venit tocmai de la deciziile surprinzătoare ale acestor complete de apel care au întors decizia de reorganizare a magistratului sindic în cazul societății de stat LIDO S.A. Mai exact, în data de 15.02.2023, magistratul a acceptat argumentele LIDO S.A. și a dispus:

„Analizând fondul cererii depuse de administratorul special al societății debitoare și excepțiile privind tardivitatea cererii deduse judecății în cadrul prezentei hotărâri, instanța apreciază faptul că prin prisma dispozițiilor art. 186 C. p. c., cererea de repunere în termenul prevăzut de dispozițiile art. 74 din Legea nr. 85/2014 este formulată în termenul legal și este vădit întemeiată.

Relevant în cauză este faptul că societatea debitoare are drepturi care pot fi exercitate doar de către administratorul special. Administratorul judiciar este un profesionist al dreptului care trebuie să dea dovadă de independență în raport cu participanții la procedură. Toate aspectele juridice, contabile, perspectivele de reorganizare trebuie să fie cunoscute îndeaproape de către administratorul special, care trebuie să cunoască situația societății debitoare și să o prezinte în cadrul procedurii insolvenței.

Dispozițiile art. 186 Cod procedură civilă prevăd îndeplinirea anumitor condiții, respectiv: (i) să fie depusă de persoana care a pierdut termenul și (ii) să prezinte motivele temeinice care au dus la întârzierea depunerii cererii inițiale.

Forma de organizare a debitoarei este aceea de societate pe acțiuni, iar conform dispozițiilor Legii nr. 31/1990, termenul pentru convocarea AGEA nu poate fi mai mic de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a convocării.”

Falimentul sau decizia de respingere a falimentului urmează să fie pronunțat azi, la camera E-77 de la etajul 1 al Curții de Apel București. Cele două complete de judecate CAB sunt alcătuite din Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Mihaela Ioana Barna Prisăcaru respectiv dosar 15668/3/2021*/a5 Mona Marcela Prisăcariu Croitoru & Andreea Lavinia Ersilia Ecxarcu – Harfa respectiv dosare 15668/3/2021*/a21.